Actualitate
Năsui: Intrarea în recesiune nu e vina lui Bolojan; când reduci deficitul, tai o sursă nesustenabilă de creștere
Deputatul USR Claudiu Năsui transmite că intrarea oficială a României în recesiune nu este vina premierului Ilie Bolojan.
‘Prin reducerea deficitului, se taie una dintre sursele nesustenabile de creștere și e normal să scadă activitatea economică’, scrie fostul ministru al Economiei, vineri, pe Facebook.
‘Nu pot fi acuzat că aș fi propagandist al domnului Bolojan. L-am criticat când a făcut măsuri greșite. L-am susținut de fiecare dată când a vrut să facă ceva liberal (destul de rar). Dar de data asta nu e vina dânsului. Dacă iubim adevărul, trebuie să înțelegem ce se întâmplă. Atunci când faci deficit, dopezi creșterea economică pe termen scurt. Dar creezi o situație nesustenabilă pe viitor. Beneficiul e acum, costul e în viitor’, adaugă Năsui.
Potrivit acestuia, este ‘foarte bine’ că guvernul a redus deficitul, însă este ‘greșit’ modul în care a făcut-o.
‘Guvernul avea două opțiuni: să crească taxele sau să diminueze cheltuielile, însă a ales ‘˜calea ușoară’, dar ‘˜rea’ pentru România’, explică Năsui. Executivul a continuat creșterea cheltuielilor (+1% din PIB), doar că a crescut ‘dur’ taxele.
‘Prin felul cum a scăzut deficitul, guvernul a distrus creșterea economică pe termen lung. Pentru că taxele mai mari descurajează activitatea economică în România și mută resurse de la privat la stat. De la privat, unde sunt cheltuite eficient după criterii de profit și pierdere, către stat, unde sunt cheltuite pe criterii politice discreționare, fără ca politicienii să sufere dacă deciziile luate sunt proaste’, mai scrie deputatul.
El oferă exemplul Argentinei, care a tăiat cheltuieli de 6% din PIB în decurs de un an, fără creșteri de taxe.
Pe de altă parte, guvernul Bolojan a tăiat cheltuieli ‘în unele locuri’ și le-a ‘compensat’ prin creșteri în alte zone, adaugă Năsui.
‘A tăiat la educație și în zonele fără influență politică, dar a crescut la scheme și la ceea ce numesc ei ‘˜investiții’. Per total, statul nu a cheltuit mai puțin, dimpotrivă, cheltuielile au tot crescut. Ce s-a întâmplat în Argentina odată cu scăderea puternică a deficitului? A scăzut și economia cu 1,7%. Dar apoi și-a revenit spectaculos. Creșterea nu doar că a revenit, dar e a doua cea mai mare de pe continent. Inflația s-a prăbușit. Iar sărăcia s-a înjumătățit, 7 milioane de oameni ieșind din sărăcie în doar doi ani’, mai notează Năsui.
Deputatul adaugă că actuala recesiune ‘nu putea fi evitată’, dar puteau fi prevenite ‘greutățile economice’ pe viitor.
‘E foarte bine că a scăzut deficitul și la noi. E păcat că a scăzut din nou prin creșteri de taxe. Din păcate, mulți ani de acum încolo va trebui să trăim cu creșterile ‘˜temporare’ de taxe (nu, nu vor fi temporare, veți vedea că au mințit și legat de asta). La un moment dat va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi. Dar efectul lor va fi atenuat, în loc să fie amplificat’, conchide Năsui.
Precizările vin în contextul în care, conform datelor INS, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.