Nazare: România intră în 2026 cu un deficit de 7,65% din PIB, iar ținta este coborârea spre 6%

România intră în anul 2026 cu un deficit de 7,65% din PIB, iar ținta este coborârea spre 6% din PIB, menținând o anvelopă foarte mare de cheltuieli pentru investițiile publice, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

‘Intrăm în anul 2026 cu un deficit de doar 7,65% din PIB, dar cu finanțele publice așezate pe o bază mai sănătoasă, care oferă mai multă predictibilitate mediului de afaceri. Ținta este una clară să coborâm deficitul spre 6% din PIB, menținând o anvelopă foarte mare de cheltuieli pentru investițiile publice’, a precizat ministrul Finanțelor, într-un mesaj citit de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Adrian Nicușor Nica, la lansarea studiului ‘Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România’.

Nazare a subliniat că bugetul pe anul 2026 este gândit ca un buget al relansării economice, construit pe investiții și pe un dialog constant cu mediul privat, iar obiectivul său, personal, este acela de a asigura un spațiu fiscal pentru creștere, nu de frânare a economiei prin prevederi fiscale excesive.

‘Tocmai de aceea, în ultimul an, efortul principal al Ministerului Finanțelor a fost să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, fără a sacrifica investițiile. În anul 2025 a făcut primul pas. Am reușit o corecție a deficitului de peste un punct procentual din PIB, sub ținta agreată cu Comisia Europeană, arătând încă o dată că se poate fără să tai investițiile’, a arătat Nazare.

Potrivit acestuia, reducerea deficitului se bazează în principal pe disciplină bugetară și pe reconfigurarea finanțării investițiilor, nu pe creșteri de taxe în lanț.

‘În ultimul an am mutat o parte din finanțarea proiectelor mari din împrumuturi în granturi și fonduri europene, ceea ce permite să continuăm proiectele de infrastructură, dar cu o presiune mai mică asupra bugetului. Direcția este de stabilizare, simplificare fiscală, nu de majorare a poverii fiscale pentru companii. În paralel, anul 2026 este decisiv din perspectiva fondurilor europene. Vom avea la dispoziție cel puțin 20 de miliarde pentru investiții prin PNRR, fonduri de coeziune și fonduri pentru agricultură. Dacă transformăm rapid aceste resurse în proiecte concrete, putem consolida baza de producție, exporturile și locurile de muncă în economie. Pentru mediul privat, aceste fonduri înseamnă noi proiecte cu finanțare și stabilitate a cererii pe termen mediu’, a mai spus ministrul în mesajul său.

El a precizat că statul ‘nu va folosi fiscalitatea ca instrument punitiv pentru un sector sau altul’.

Nazare a enumerat pașii în direcția eficientizării și simplificării făcuți de Guvern în ultima perioadă.

‘În primul rând, am redus impozitul pe cifra de afaceri suplimentar la 0,5 și am ajustat regimul microîntreprinderilor, astfel încât să protejăm capitalul românesc și să evităm situațiile în care firmele sunt întinse artificial în insolvență. În al doilea rând, am reintrodus bonificații pentru companiile care își plătesc la timp impozitele, recompensând comportamentul acestora corect și responsabil. În al treilea rând, am crescut plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, astfel încât mai multe IMM-uri să plătească TVA atunci când încasează efectiv facturile și nu când le emit. Și, nu ultimul rând, am deschis posibilitatea revenirii la micro-întreprindere, reducând birocrația și costurile administrative’, a subliniat ministrul.

El a precizat că ‘toate acestea au un obiectiv clar să îmbunătățească cash-flow-ul companiilor, să reducă presiunea pe capitalul de lucru și să încurajeze investițiile’.

Nazare a adăugat că orice discuție privind taxarea suplimentară trebuie să se bazeze pe analize de impact serioase, pe date și pe dialog cu industria.

‘Vrem să protejăm sănătatea publică, dar în același timp să păstrăm investițiile, locurile de muncă și lanțurile de valoare din România. Pentru mine, relația cu mediul de business este esențială. Tocmai de aceea, pledez pentru o cooperare onestă pentru găsirea celor mai echilibrate soluții, astfel încât să nu mutăm întreaga povară pe umerii mediului de afaceri’, a menționat ministrul Finanțelor în mesaj.

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că este necesară mai multă disciplină în cheltuirea banului public, mai multă transparență și mai multă responsabilitate în modul în care sunt folosiți banii colectați din taxe.

‘Corecția deficitului nu este un scop în sine, ci un instrument pentru a proteja economia reală, pentru a reduce costul finanțării și pentru a crea un mediu predictibil în care companiile pot planifica business-ul pe termen mediu și lung’, consideră ministrul Finanțelor.

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), a lansat, vineri, studiul ‘Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România’.

Cercetarea oferă o analiză amplă și integrată a rolului economic și social al industriei băuturilor răcoritoare, evaluând contribuția acesteia la economie, ocuparea forței de muncă, consum, investiții și bugetul de stat, precum și efectele cumulate ale modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Analiza se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care concentrează aproximativ 94% din cifra de afaceri a sectorului.