O lege fără obligații noi, dar cu o miză mare

Obligația de a asigura locuința există, dar numai un sfert dintre casele din România sunt protejate printr-o poliță obligatorie. Diferența dintre ce prevede legea și ce fac proprietarii arată că simpla existență a unei reguli nu este suficientă. În acest context, proiectul pentru instituirea Zilei Naționale a Siguranței Locuinței propune mai multă informare și educație, astfel încât oamenii să înțeleagă ce riscă și cum se pot proteja înainte de producerea unui dezastru.

Pentru multe familii, locuința este cea mai mare investiție făcută într-o viață, însă puține case sunt protejate financiar în fața unui dezastru. Un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, după ce a trecut de Senat, propune ca 13 octombrie să devină Ziua Națională a Siguranței Locuinței și să ofere un cadru pentru campanii de prevenție și informare. Inițiativa a fost discutată la conferința România Inteligentă „Siguranța locuinței începe cu prevenția”, organizată de Antena 3 CNN și UNSAR.

Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, a explicat că legea ar putea ajuta autoritățile, companiile și organizațiile societății civile să aducă mai aproape de oameni informațiile despre riscuri și despre soluțiile de protecție financiară. „Cred că e foarte important să vorbim nu neapărat despre asigurări, ci despre prevenție, despre cum putem face să trecem cu bine peste momentele mai dificile care ne afectează. Dacă ne uităm la proiectul aflat pe masa Parlamentului, da, suntem bucuroși să aflăm niște vești încurajatoare. Este un proiect care prevede instituirea acestei Zile Naționale a Siguranței Locuinței, care nu presupune niciun fel de obligații pentru proprietari, pentru cetățeni”, a declarat Alexandru Ciuncan. Președintele UNSAR a prezentat și date privind despăgubirile acordate pentru locuințele asigurate. Potrivit acestuia, anul trecut au fost despăgubite aproximativ 34.000 de locuințe, iar pentru anul în curs estimările indică un număr de peste 40.000. 

Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, a susținut inițiativa, dar a atras atenția că o zi națională dedicată acestui subiect este doar unul dintre pașii necesari. „Sunt lucruri care nu funcționează și totodată sunt lucruri care trebuie adăugate pentru a schimba comportamentele. Că, în final, vorbim de comportament, de ceea ce fac oamenii, indiferent de ce punem pe hârtie, indiferent de ce reguli stabilim, acestea trebuie să conducă la o schimbare de comportament”, a spus Sorin Mititelu. În opinia sa, asigurările trebuie să ofere o protecție reală și să fie ușor de cumpărat. În același timp, proprietarii trebuie să înțeleagă diferența dintre ajutorul de urgență primit după un dezastru și banii necesari pentru repararea sau reconstruirea unei case. 

Frica de foc și fuga de asigurare

Studiile realizate în fiecare an de UNSAR arată că românii știu foarte bine de ce se tem atunci când se gândesc la casa lor, dar că între teamă și decizia de a face ceva concret rămâne încă o distanță mare. „În continuare, astăzi, unul din doi români se teme că, la un moment dat, locuința ar fi afectată de incendiu. În aceeași măsură, ar fi afectată și de un cutremur. Cu toate acestea, deși poate ne gândim că nu se poate întâmpla, cifrele pe care le avem colectate la nivel UNSAR, din partea companiilor membre UNSAR, spun altceva. Și anume că incendiul, într-adevăr, este riscul care generează cele mai devastatoare daune. Vorbim de sute de mii de euro”, a spus Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR. În medie, în fiecare zi, 20 de incendii afectează locuințe din România, însă asigurătorii plătesc despăgubiri doar pentru trei dintre ele. Pentru cei fără poliță, pierderea apasă ani la rând: „Tot din studiul pe care l-am realizat recent cu IRES reiese că doar pentru 50.000 de lei, despăgubire medie achitată pentru incendiu, de exemplu, o persoană ar avea nevoie de peste 5 ani să-și revină financiar”, a adăugat Alina Bărbulescu.

Miza asigurărilor obligatorii

Experiența ultimilor ani arată că oamenii se gândesc la asigurare mai ales atunci când pericolul este aproape, iar apoi efectul trece repede. După cutremurele din Gorj, vânzările de polițe aproape s-au dublat la nivel național, dar ritmul a revenit la normal după doar două săptămâni. „Într-adevăr, frica mobilizează instantaneu și, într-adevăr, are efecte, dar pe termen foarte scurt. Educația este cea care are efecte, dar educația are efecte pe termen lung, foarte lung, poate chiar la nivel de generații. Nu vorbim de generații în termen de 50 de ani, ci în termen de 10 ani. Dar efectele se văd mai târziu”, a spus Cosmin Tudor, director general adjunct al Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Ce funcționează cu adevărat, spune el, este amenda, cu condiția să fie aplicată: „Acolo unde într-adevăr s-au făcut aceste verificări și s-au dat aceste amenzi, gradul de cuprindere în asigurare a explodat. Vă putem da exemplul Corbeanca: în 2025 au dat 1.800 de amenzi, iar gradul de cuprindere în asigurare al localității a crescut de la sub 50% la peste 75%. Așa că funcționează, condiția este să fie aplicată, iar realitatea din teren ne arată că primăriile nu au făcut aceste verificări și nu au dat aceste amenzi”, a mai explicat Cosmin Tudor.