Există o şansă reală ca vineri să se ajungă la un acord privind reformarea regulilor fiscale UE, au declarat miercuri, pentru Reuters, mai multe surse din Ministerul german al Finanţelor.
„Şansele sunt de cel puţin 50%, dacă nu şi mai bune”, a dezvăluit una din surse.
Acest punct de vedere contrastează cu pesimismul oficialilor europeni, care cred că este puţin probabil să se ajungă la un compromis privind reformarea regulile fiscale din UE până la finele anului, având în vedere viziunile diferite ale statelor membre cu privire la ritmul în care ar trebui consolidate finanţele publice.
Miniştrii europeni ai Finanţelor urmează să discute vineri aceste reguli şi obiectivul lor este să ajungă la o poziţie comună care ulterior va fi negociată cu Parlamentul European la începutul lui 2024.
Sursele citate de Reuters au dezvăluit că în ultimele săptămâni au avut loc discuţii intense între oficialii de la Paris şi cei de la Berlin. „Un acord cu privire la reformarea regulilor fiscale UE nu va eşua din cauza unui dezacord între Franţa şi Germania”, a precizat una din surse.
Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost introduse pentru a limita împrumuturile guvernamentale şi a garanta valoarea monedei unice. Aceste reguli cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Regulile actuale, care sunt aceleaşi pentru toate statele membre UE, prevăd o reducerea anuală a datoriilor cu 1/20 din excesul de peste 60% din PIB. Însă, aceste reguli sunt suspendate până la finele anului şi ar urma să intre din nou în vigoare în 2024, dacă până atunci nu vor fi convenite unele noi.
Un nou compromis propus de preşedinţia spaniolă cu privire la partea preventivă a Pactului de Stabilitate şi Creştere a fost primit în mod pozitiv de Germania, dar în continuare Berlinul crede că există o provocare uriaşă pentru ajungerea la un acord cu privire la partea corectivă, şi se poartă în continuare discuţii cu privire la valoarea de referinţă.
De asemenea, Berlinul vrea ca noile reguli să impună ca guvernele să ţintească spre un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, creând astfel o rezervă destinată să acopere evenimentele neaşteptate. Asta ar limita şi mai mult marja de manevră fiscală pentru guvernele statelor membre.
O linie roşie pentru Germania vizează costurile cu dobânzile, care nu ar trebui să fie deduse în procedurile de deficit atunci când este redus soldul structural, au precizat sursele din Ministerul german al Finanţelor citate de Reuters.
„Mergem la negocieri cu intenţia fermă de a ajunge la un acord, dar, desigur, nu la un acord cu orice preţ”, a precizat una din surse.
Potrivit oficialilor europeni, o amânare a unui acord până la începutul anului următor nu va avea un impact major asupra politicii fiscale a zonei euro în 2024 pentru că proiectele de buget pentru anul următor au fost elaborate pe baza recomandărilor actuale ale Comisiei.
