Pachetul legislativ ce va reforma sistemul de asistenţă socială din România a ajuns în Parlament

Pachetul legislativ care va reforma din temelii sistemul de asistenţă socială din România a ajuns în Parlament, după ce a fost aprobat de Guvern, a anunţat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, într-o postare publicată, sâmbătă, pe pagina oficială de Facebook a instituţiei.

„S-a terminat cu licenţele date din birou fără vreo verificare pe teren! S-a terminat cu licenţele provizorii prelungite la infinit! „Clienţii misterioşi” vor putea vedea ce se întâmplă în centre şi apoi vor anunţa ANPIS. Beneficiarii nu vor mai putea fi ascunşi prin subsoluri şi plimbaţi dintr-un centru în altul, pentru că întregul sistem va fi digitizat. Cei care încalcă legislaţia vor suporta inclusiv consecinţele legii penale, iar amenzile cresc de cinci ori, până la 100.000 de lei”, a menţionat Bucura-Oprescu.

Potrivit şefei de la Muncă, ONG-urile, cultele religioase, instituţiile de învăţământ, Avocatul Poporului şi societatea civilă, în ansamblul său, vor avea un rol mai puternic în aplicarea noii legislaţii care vizează sistemul de asistenţă socială.

„Noul cadru legal nu mai permite funcţionarea vreunui centru de asistenţă socială înainte de controlul temeinic în teren al inspectorilor. Durata licenţei provizorii se reduce de la 12 luni la 3 luni, respectiv 6 luni pentru centrele fără cazare. De asemenea, licenţa provizorie se acordă o singură dată. În cazul în care se constată încălcări ale condiţiilor din noua legislaţie, licenţa va fi suspendată şi retrasă mult mai rapid. Totodată, se introduc controalele inopinate, astfel încât furnizorii de servicii sociale să ştie că trebuie să respecte în permanenţă drepturile beneficiarilor, nu doar când se licenţiază”, precizează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, AGERPRES.

În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului de asistenţă socială, ministerul de resort punctează că vor fi înfiinţate registre cu toţi beneficiarii şi furnizorii, astfel încât datele să fie disponibile în timp real.

Pe acest fond, informaţiile din documentaţia electronică vor putea fi confruntate în mod operativ cu situaţia din teren în timpul controalelor: numărul de beneficiari, provenienţa lor, condiţiile pentru care a fost acordată licenţa etc.