Paradoxul pieței legumelor din România: subvenții tot mai mari, rezultate și mai proaste

În ultimii ani, intervențiile statului în agricultură și-au propus consolidarea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Rezultatele arată însă că s-a mers în direcția opusă. Majorarea finanțărilor din programe precum Tomata și numărul mare de beneficiari nu au însemnat o creștere a competitivității sau a capacității României de a acoperi necesarul de consum, ba chiar s-a ajuns ca deficitul balanţei comerciale agroalimentare să crească la niveluri record. Iar explicația este simplă: indiferent de subvenții, în absența infrastructurii de depozitare, a unei industrii de procesare funcționale și a unei legislații fiscale coerente, producătorii locali nu reușesc să se dezvolte. 

Sumele alocate de la bugetul de stat pentru susținerea programului Tomata s-au majorat de la an la an, ceea ce a dus și la creșterea suprafețelor ocupate cu sere și solarii. De exemplu, comparativ cu anul 2022, suprafața cultivată anul acesta a crescut de peste două ori. În cadrul programului Tomata 2025 au fost făcute plăți de peste 271 de milioane de lei în conturile legumicultorilor. În total, 16.638 de fermieri au beneficiat de sprijin pentru a cultiva legume în spații închise pe o suprafață de 3.617 de hectare. Ministrul agriculturii, Florin Barbu, a spus că suma alocată, una fără precedent, le permite fermierilor să fie competitivi, să își mențină activitatea și să ofere consumatorilor legume românești de calitate. Ca o noutate, anul acesta MADR a schimbat procedura de acordare a sprijinului în cadrul programului, el fiind extins de la tomate și la alte legume în spații protejate. Statisticile însă arată că obiectivele enunțate de ministru sunt departe de ceea ce se întâmplă în realitate. România încheie anul cu un deficit al balanţei comerciale agroalimentare estimat la 3,47 miliarde de euro, o situaţie care ridică întrebări asupra modului în care funcţionează agricultura naţională, recunoaște Emil Dumitru, secretar de stat în MADR. Oficialul atrăgea atenția recent că există o discrepanţă majoră între numărul mare de beneficiari de subvenţii şi structura economică a sectorului – doar 86.000 de companii sunt înregistrate fiscal, restul fiind persoane fizice. Acest dezechilibru conturează „o agricultură cu două viteze, dacă nu chiar cu trei”, în care o parte dintre producători operează modern, iar alţii funcţionează la nivel de subzistenţă, fără capacitatea de a investi sau de a concura pe piaţă.

Importuri masive de roșii 

Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, în anul comercial 2024-2025 (începe la 1 octombrie și se termină la 30 septembrie), țara noastră a importat roșii și produse din roșii de circa 87 de milioane de euro numai din Turcia, acesta fiind principalul furnizor cu o cantitate de 59.250 de tone. Comparativ cu aceste cantități aduse doar din Turcia, producția autohtonă nu reprezintă mare lucru și ne arată foarte clar că, în ciuda declarațiilor oficiale, legumicultura românească este doar o glumă. Pentru că tot nu avem o industrie de prelucrare, am importat chiar și din China pastă de roșii în valoare de circa 364.000 de euro anul acesta. 

În prezent, statisticile oficiale arată că România produce circa 150.000 de tone de legume în solarii şi aproximativ 1,5 milioane în câmp. Cantitatea este cu mult sub necesarul de consum, așa că, în aceste condiții, piața este la cheremul importatorilor. În schimb, vecinii noștri unguri ne arată că se poate mai mult dacă lucrurile sunt bine puse la punct, nu doar la nivel declarativ. Fermierii din această țară reușesc, de exemplu, să fie exportatori de roșii pe piața UE, în timp ce noi importăm masiv. În prima jumătate a acestui an, deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Explicațiile pentru această creștere exponențială țin și de anul agricol foarte slab din cauza secetei grave care a afectat România începând din primăvară.

Un nou obstacol 

Potrivit noilor modificări aduse Codului fiscal, statul pune de anul viitor impozite pe serele și solariile de legume, pe răsadnițele, ciupercăriile, pătulele și silozurile construite în curțile oamenilor. Va fi un impozit calculat pe suprafața ocupată la jumătate din nivelul aplicabil clădirilor similare cu altă destinație. Despre noile norme de impozitare, autoritățile centrale și locale vor clarifica procedura și vor informa populația. Din dorința de a strânge mai mulți bani la buget, Guvernul se va trezi că România va produce mai puține legume în spații închise, avertizează Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară. 

Importurile non-UE, controlate drastic

Cele mai mari importuri de legume, și în special roșii, intră în țara noastră din Turcia și din zona Orientului Apropiat. Cantitățile provenite din țările non-UE se vor reduce cu siguranță în anii următori după ce Parlamentul va adopta un proiect de lege care prevede măsuri obligatorii şi uniforme de control al produselor agroalimentare. Proiectul de lege prevede ca toate produsele agroalimentare (și nu aleatoriu, ca acum), destinate consumului uman sau utilizării în hrana animalelor, provenite din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, să fie testate pentru reziduurile de pesticide și metale grele, iar cheltuielile ocazionate de aceste operațiuni să fie suportate de către importator.