Paradoxul României: Importăm produse alimentare, deși suntem unul dintre cei mai mari producători din Europa

Pe lângă deficitul bugetar care se adâncește de la o lună la alta, România se mai confruntă cu încă un deficit uriaș care, la fel, pare să nu aibă o rezolvare clară, deși soluțiile Guvernului sunt ambițioase la prima vedere. Odată implementate, acestea riscă să producă efecte negative și nici să nu rezolve problema deficitului de produse alimentare, o problemă despre care experții spun că ține de securitatea alimentară a țării. 

Deficitul comercial al României în sectorul alimentar s-a ridicat anul trecut la peste 5,6 miliarde de euro, în creştere cu 20% față de nivelul înregistrat în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de un miliard de euro într-un singur an. Astfel, mulți experți în domeniul consideră problema balanței comerciale din sectorul agro-alimentar ca fiind una care pune în pericol siguranța alimentară a României, țara noastră manifestând ani la rând o dependență de produsele alimentare din import. „Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să importăm produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe”, spune Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în ministerul agriculturii și proaspăt numit în funcția de consilier al premierului Marcel Ciolacu. Botănoiu precizează faptul că România a ajuns să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special carne de porc, fapt ce „imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai.” 

Primul impuls pe care îl ai atunci când e vorba despre deficitul comercial este să te gândești că România importă produse alimentare pentru că are o problemă de producție, în sensul că ajungem să cumpărăm ceea ce nu reușim să producem. Totuși, cifrele venite dinspre zona de producție agricolă arată că lucrurile nu stau chiar așa. România este singura putere agricolă la nivel european care este dependentă de importuri, spune Valeriu Tabără, președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice și fost ministru al Agriculturii, care adaugă faptul că asta înseamnă că în principal „problemele nu sunt date de neputinţa de a produce, ci nu suntem organizaţi în sensul de a produce”. „Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară”, este de părere și Daniel Botănoiu. Am încercat să aflăm care este, totuși, explicația pentru creșterea uriașă a deficitului de produse alimentare și am aflat că singurul capitol la care România are un deficit de producție ar fi carnea de porc, conform explicațiilor date, pentru Income Magazine, de către Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor, care precizează că țara noastră se confruntă cu o problemă de producție de carne de porc din cauza pestei porcine. „Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de 7 ori mai puţin decât în 2000” , explică și Daniel Botănoiu, care adaugă faptul că „eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze”. Efectul? Importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii.  

De ce preferăm, totuși, să importăm? 

Pentru restul categoriilor de produse alimentare, motivul pentru care România ajunge să importe produse alimentare nu este incapacitatea de a le produce în țară. Marile lanțuri de magazine preferă să aducă din afară produse alimentare pentru că marfa vine mai organizat și în cantitățile cerute, explică Vlad Macovei, fapt ce ne aruncă o perspectivă cu totul nouă asupra a ceea ce înseamnă dependența de importuri a țării noastre. Elementul acesta este unul extrem de important în contextul în care noul Guvern și-a propus să vină cu măsuri care să încurajeze producția agricolă autohtonă, deși nu aici e problema care generează deficitul de produse agricole. Astfel, există riscul ca încercând să rezolve o problemă, intervenția Guvernului să creeze o serie de distorsiuni. Asta pentru că decizia clasică a Guvernului de a încuraja producția este de a acorda sume de bani fermierilor care se concentrează pe un anumit tip de producție. Se ajunge, astfel, în situația în care fermierii să meargă pe linia trasată de autorități doar pentru a încasa banii, iar produsele agricole ajung să fie inutile întrucât nu există o cerere pe piață care să absoarbă cantitatea produsă. Așa s-a întâmplat cu celebrul program Tomata, care s-a dovedit a fi un eșec total pentru că s-a produs o cantitate uriașă de roșii care nu au avut o cerere suficientă pe piață. „Politicile publice din ultimii zeci de ani au amplificat acest haos și au oferit o sumedenie de stimulente care alterează în rău comportamentul economic al celor din agricultură”, spune profesorul de economie Cristian Păun. Așadar, o eventuală măsură guvernamentală de încurajare a producției agricole în vederea deficitului de produse agricole este foarte posibil să nu aibă efectul dorit, ba, mai mult, să ducă la consecințe negative în anumite sectoare, întrucât, cu mici excepții, producția agricolă este suficientă. 

Revenind la adevărata cauză a importurilor, am expus explicația că marile lanțuri preferă marfa din import pentru că vine organizat și în cantități suficiente, ceea ce înseamnă că țara noastră are, mai degrabă, o problemă de logistică, nu una de producție. Astfel, spune Vlad Macovei, una dintre soluțiile pe care Guvernul trebuie să le implementeze în vederea reducerii deficitului de produse agroalimentare este construirea celor 15 depozite regionale, măsură anunțată recent de ministrul Agriculturii, fapt care le-ar permite producătorilor să beneficieze de un suport logistic mult mai puternic. Potrivit proiectului MADR, fiecare depozit va avea în jur de 3.000 de metri pătrați și va dispune de câte patru benzi de sortare. Depozitele vor fi construite în principalele bazine legumicole din țară, primele în Olt, Dolj, Teleorman, Galaţi şi Buzău, cu sprijinul primăriilor din fiecare zonă.