Cererea uriașă de grafit, folosit la bateriile pentru mașinile electrice, a dus la redeschiderea mai multor mine în întreaga lume. Uniunea Europeană, care acordă în noile strategii o atenție deosebită materiilor prime critice, privește grafitul ca pe o verigă esențială pentru a-și atinge obiectivul de a elimina dependența față de alte economii. În acest context, România intră din nou în joc prin proiectele de la Baia de Fier, unde Salrom plănuiește nu doar reluarea exploatării, ci și dezvoltarea unei facilități moderne care să permită transformarea grafitului în materiale folosite direct de producătorii de baterii.
Anul trecut, piața europeană a grafitului era evaluată la 1,9 miliarde de dolari, iar proiecțiile arată că va ajunge la 2,08 miliarde de dolari în 2025 și la 3,53 miliarde de dolari până în 2033, potrivit Europe Graphite Market Report. O altă evaluare, realizată de Benchmark Mineral Intelligence, arată că proiectele anunțate în Europa până în 2031 vor necesita anual aproximativ 20 de milioane de tone de minereu de grafit.
În luna martie a acestui an, Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice pentru a stimula capacitățile interne de materii prime critice, ceea ce va contribui la consolidarea lanțului valoric european al materiilor prime și va diversifica sursele de aprovizionare. Proiectele acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Legea UE privind materiile prime critice, iar dintre acestea 11 proiecte se referă la dezvoltarea producției de grafit.
Din România, Comisia Europeană a reținut trei proiecte, dintre care unul a fost depus de Societatea Națională a Sării (Salrom) și vizează reluarea exploatării șisturilor grafitoase (rocă cu grafit) din zona Baia de Fier. Ulterior, în luna august, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon i-a prelungit companiei Salrom licența de concesiune nr. 634/1999 a activității de exploatare a șisturilor grafitoase în acest perimetru. Valoarea proiectului aprobat de Bruxelles este de 198 de milioane de euro. El a fost completat în noiembrie cu un nou proiect, care vizează construirea unei unități integrate care să transforme concentratul de grafit extras din Baia de Fier în produse pentru anod, conforme cu cerințele industriei bateriilor litiu-ion. Pentru realizarea lui, Salrom a depus o nouă cerere de finanțare, în sumă de 250 de milioane de euro, în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri pentru proiecte strategice lansat de Comisia Europeană.
România oprise, la începutul anilor 2000, exploatarea grafitului pentru că nu mai era profitabilă, dar odată cu identificarea unor noi utilizări pentru această materie primă, lucrurile s-au schimbat. În anul 2021 a fost organizată o licitație pentru contractarea unui studiu de fezabilitate pentru exploatarea grafitului în România, iar câștigătoare a fost compania Roland Berger.
Un an mai târziu a fost elaborat și un proiect de act normativ care viza excluderea perimetrului cu grafit de pe lista celor programate pentru închidere definitivă. Cu toate acestea, proiectul nu a fost adoptat, deși în nota sa de fundamentare se evidenția importanța strategică a acestei materii prime pentru România, având în vedere utilizările sale în tehnologii avansate.
Dinamica pieței de extracție
Piața de extracție a grafitului evoluează rapid, impulsionată de progresele tehnologice, de creșterea cererii în producția de vehicule electrice (VE) și de o trecere globală către surse de energie durabile și regenerabile. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), producția globală de grafit a atins peste un milion de tone în 2023, subliniind importanța sa tot mai mare în toate industriile. Prin urmare, se așteaptă ca cererea de grafit să continue să crească, propulsată de creșterea piețelor de vehicule electrice și a aplicațiilor de stocare a energiei, potrivit raportului Dimensiunea pieței globale de minerit a grafitului natural (Global Natural Graphite Mining Market Size). China, Brazilia și Canada sunt astăzi lideri în producția de grafit, iar dinamica pieței este influențată de politicile comerciale globale, disponibilitatea materiilor prime și inovațiile tehnologice în minerit și prelucrare. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), cererea de materiale precum grafitul pentru tehnologiile de energie curată ar putea crește cu peste 500% până în 2050. Această realitate explică și anunțurile recente cu privire la investițiile masive în exploatare.
De exemplu, în Groenlanda se va redeschide unul dintre cele mai mari zăcăminte ale Europei. Este vorba despre mina de grafit Amitsoq, care a fost în producție ultima dată între anii 1915 și 1922. Planurile prevăd extragerea a aproximativ 400.000 de tone de minereu pe an, pentru a produce aproximativ 80.000 de tone de concentrat de grafit.
Restricții pe piața minieră
Una dintre restricțiile semnificative de pe piața minieră a grafitului este impactul asupra mediului asociat cu activitățile de minerit și prelucrare. Operațiunile de minerit a grafitului se confruntă adesea cu provocări din cauza contaminării apei, degradării terenurilor și emisiilor de carbon, toate acestea fiind analizate de grupurile de mediu și de guverne. Țările cu reglementări stricte de mediu, cum ar fi Canada, solicită companiilor miniere să investească în tehnologii care le minimizează amprenta ecologică.
Grafitul sintetic, o soluție cu un singur câștigător
Din cauza constrângerilor privind aprovizionarea cu grafit natural, producția de grafit sintetic își crește ponderea în domeniul bateriilor. Această piață a grafitului sintetic este dominată tot de un singur actor: China. Grafitul sintetic a fost utilizat în mare parte pentru alte aplicații, în special pentru electrozi, care necesitau produse de calitate inferioară. Cu toate acestea, în ultimii ani, producția de grafit sintetic legat de baterii a crescut de la zero la 40% din totalul ofertei de grafit sintetic, ajungând la 55% până în 2040. Grafitul sintetic a devenit un input dominant pentru anozii de baterii, deținând o cotă de piață de 80%.
China dictează prețul
Prețurile grafitului natural sunt influențate de dinamica globală a cererii și ofertei, dar ceea ce trebuie avut în vedere este că statul chinez domină peste 60% din oferta globală. Această realitate vine cu multe provocări pentru cei care vor să intre pe piața globală, asta cu atât mai mult cu cât sunt țări care sunt supuse birocrației și normelor UE. Astfel, perturbările datorate instabilității politice sau restricțiilor comerciale ar putea reprezenta riscuri semnificative pentru un lanț de aprovizionare stabil. O altă provocare este investiția inițială mare necesară pentru noile proiecte miniere, în special în regiunile cu standarde stricte de conformitate cu reglementările, mai arată raportul Global Natural Graphite Mining Market Size. Toate acestea arată importanța construirii unor lanțuri de aprovizionare rezistente și diversificate pentru a susține cererea tot mai mare în sectoarele vehiculelor electrice și de stocare a energiei.
