Parlamentul Uniunii Europene a aprobat miercuri primul set major din lume de reguli pentru reglementarea inteligenţei artificiale, care se află în prezent în fruntea investiţiilor în tehnologie, transmite CNBC.
UE a intermediat un consens politic provizoriu la începutul lunii decembrie, iar acesta a fost apoi aprobat în sesiunea de miercuri a Parlamentului, cu 523 de voturi pentru, 46 împotrivă şi 49 de voturi neexprimate.
”Europa este ACUM un standard global în domeniul inteligenţei artificiale”, a scris Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, pe X.
Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a descris legea drept un pionierat, spunând că va permite inovarea, protejând în acelaşi timp drepturile fundamentale.
”Inteligenta artificială face deja parte din viaţa noastră de zi cu zi. Acum, va face parte şi din legislaţia noastră”, a scris ea într-o postare pe social media.
Dragoş Tudorache, un parlamentar care a supravegheat negocierile UE privind acordul, a salutat acordul, dar a remarcat că cel mai mare obstacol rămâne punerea în aplicare.
Născută în 2021, legea UE pentru AI (EU AI Act) împarte tehnologia în categorii de risc, variind de la ”inacceptabil” – care ar interzice tehnologia – până la risc ridicat, mediu şi scăzut.
Regulamentul va intra în vigoare la sfârşitul legislaturii, în luna mai, după ce va trece de verificările finale şi va primi avizul Consiliului European.
Implementarea va fi apoi eşalonată începând cu 2025.
Unele ţări ale UE au susţinut anterior autoreglementarea, faţă de restricţiile guvernamentale, pe fondul îngrijorărilor că reglementarea înăbuşitoare ar putea crea obstacole în progresul Europei de a concura cu companiile chineze şi americane din sectorul tehnologic.
Printre detractori se numără Germania şi Franţa, care găzduiesc unele dintre startupurile promiţătoare ale AI din Europa.
UE s-a străduit să ţină pasul cu impactul evoluţiilor tehnologice asupra consumatorilor şi cu supremaţia pe piaţă a actorilor cheie.
Săptămâna trecută, blocul a introdus în vigoare o legislaţie de referinţă în materie de concurenţă, menită să-i frâneze pe giganţii americani.
În conformitate cu Legea privind pieţele digitale, UE poate reprima practicile anticoncurenţiale din partea marilor companii tehnologice şi le poate obliga să-şi deschidă serviciile în sectoare în care poziţia lor dominantă a înăbuşit jucătorii mai mici şi a sufocat libertatea de alegere a utilizatorilor.
Şase firme – titanii americani Alphabet , Amazon, Apple, Meta, Microsoft şi ByteDance din China — au fost anunţaţi ca aşa-numiţi gatekeepers (gardieni).
Îngrijorările au crescut cu privire la riscul de abuz al inteligenţei artificiale, chiar dacă jucători grei precum Microsoft, Amazon, Google şi producătorul de cipuri Nvidia vrea să facă investiţii în AI.
Guvernele se tem de posibilitatea ca deepfake-urile – forme de inteligenţă artificială care generează evenimente false, inclusiv fotografii şi videoclipuri – să fie desfăşurate înainte de o serie de alegeri globale cheie din acest an.
Unii susţinători ai AI se autoreglează deja pentru a evita dezinformarea.
Marţi, Google a anunţat că va limita tipul de interogări legate de alegeri care pot fi adresate chatbotului său Gemini, spunând că a implementat deja modificările în SUA şi India.
”Legea AI a împins dezvoltarea inteligenţei artificiale într-o direcţie în care oamenii deţin controlul asupra tehnologiei şi în care tehnologia ne va ajuta să valorificăm noi descoperiri pentru creşterea economică, progresul societăţii şi pentru a debloca potenţialul uman”, a spus Tudorache marţi în media socială.
El a adăugat că ”Legea AI nu este sfârşitul călătoriei, ci, mai degrabă, punctul de plecare pentru un nou model de guvernare construit în jurul tehnologiei. Acum trebuie să ne concentrăm energia politică pentru a o transforma de la legea din cărţi la realitatea de pe teren”.
Profesioniştii din domeniul juridic au descris legea drept o piatră de hotar majoră pentru reglementarea internaţională a inteligenţei artificiale, menţionând că ar putea deschide calea pentru ca alte ţări să urmeze exemplul.
”Încă o dată, UE este cea care s-a mişcat prima, dezvoltând un set foarte cuprinzător de reglementări”, a declarat Steven Farmer, partener şi specialist în inteligenţă artificială la firma internaţională de avocatură Pillsbury.
”Blocul a acţionat devreme în graba de a reglementa datele, oferindu-ne GDPR, spre care vedem o convergenţă globală. Legea AI pare să fie un caz în care istoria se repetă”, a continuat el, referindu-se la Regulamentul general al UE privind protecţia datelor.
Mark Ferguson, expert în politici publice la Pinsent Masons, a adăugat că adoptarea legii a fost doar începutul şi că întreprinderile vor trebui să colaboreze îndeaproape cu parlamentarii pentru a înţelege cum va fi implementată pe măsură ce tehnologia în mişcare rapidă continuă să evolueze.
