PE a adoptat planuri pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor

Eurodeputaţii au adoptat marţi planuri convenite cu Consiliul UE care vor contribui la reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, informează un comunicat al Parlamentului European.

Revizuirea propusă a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor urmăreşte să reducă substanţial emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030. Un alt obiectiv îl reprezintă neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050. Se doreşte şi ca numărul clădirilor cu performanţa energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informaţii privind performanţa energetică să fie îmbunătăţit.

Potrivit textului revizuit al directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030. În plus, clădirile noi ocupate sau deţinute de autorităţile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Statele membre vor putea lua în considerare potenţialul de încălzire globală pe durata ciclului de viaţă al clădirilor, care include fabricarea şi eliminarea produselor pentru construcţii utilizate la ridicarea lor.

În cazul clădirilor rezidenţiale, ţările Uniunii Europene vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puţin 16% până în 2030 şi cu cel puţin 20-22% până în 2035.

Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidenţiale cu cele mai slabe performanţe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerinţele minime de performanţă energetică.

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, ţările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice şi nerezidenţiale, în funcţie de dimensiunea lor, şi în toate clădirile rezidenţiale noi până în 2030.

Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire şi a elimina treptat combustibilii fosili din instalaţiile de încălzire şi răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenţionarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalaţie termică solară sau o pompă de căldură.

Clădirile agricole şi de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Ţările UE pot decide să excludă şi clădirile protejate pentru calităţile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum şi bisericile şi lăcaşurile de cult.

„Directiva arată clar modul în care politicile climatice pot avea beneficii reale şi imediate pentru cei cu venituri reduse. Această lege va contribui la reducerea facturilor la energie şi va aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, asigurând în acelaşi timp mii de locuri de muncă locale de înaltă calitate în întreaga UE. Abordarea a 36% din emisiile de CO2 ale Europei constituie un pilon absolut esenţial al Pactului Verde European”, a declarat raportorul pentru Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, Ciaran Cuffe, din grupul Verzi/ALE.

Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă şi 46 abţineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial şi de Consiliul UE.

Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie şi pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pe 15 decembrie 2021, CE a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, ca parte a aşa-numitului pachet „Pregătiţi pentru 55”. O nouă lege europeană a climei, din iulie 2021, a introdus obiectivele pentru 2030 şi 2050 în legislaţia europeană obligatorie.