Pensiile private ale românilor, de la agonie la extaz

Anul 2023 a fost, fără doar și poate, unul de excepție pentru sistemul de pensii obligatorii administrate privat. Listarea Hidroelectrica și revenirea spectaculoasă după un an 2022 dificil sunt doar dintre elementele care au făcut ca anul care s-a încheiat să fie unul memorabil. Cu toate acestea, domeniul pensiilor private rămâne unul fragil, iar administratorii fondurilor au toate motivele să fie conștienți de faptul că avansul din 2023 este unul de conjunctură, însă provocările de pe termen lung rămân.

Cele șapte fonduri de pensii private obligatorii, Pilonul II, au înregistrat în 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, cea mai bună performanță anuală din întreg istoricul sistemului și cu peste zece puncte procentuale peste rata inflației estimate pentru anul trecut, potrivit calculelor făcute de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). În același timp, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde de lei (25,5 de miliarde de euro), o valoare record pentru sistem, în creștere cu 31,4% față de sfârșitul anului 2022. Sigur, o bună parte din creșterea activelor nu este rezultată din creșterea investițiilor, ci din creșterea sumei cotizate, însă trebuie să remarcăm faptul că cele aproape 130 de miliarde de lei reprezintă undeva spre 10% din PIB, un nivel deloc de neglijat. Facem această precizare în contextul în care are loc următorul fenomen: cu cât statul are nevoie de tot mai mulți bani la pensii, cu atât valoarea Pilonului II e mai mare, ceea ce înseamnă că factorul politic decizional va fi mereu „ispitit” să „umble” la banii care s-au strâns la Pilonul II de pensii. Am putea spune chiar că întrebarea care se pune nu este „dacă” , ci „când” va fi momentul în care decidenții politici nu vor mai rezista tentației de a naționaliza un sistem care deține echivalentul bugetului de pensii pe anul 2024, de exemplu, adică banii de pensii pe un an de zile. 

Revenind la creșterea pe 2023, spuneam că, deși este una spectaculoasă, ea este una conjuncturală. În primul rând datorită efectului de bază. În 2022, randamentul mediu fusese în teritoriu negativ, astfel că creșterea activelor din 2023 vine pe acest fond de scădere al anului anterior. În al doilea rând, rezultatele foarte bune înregistrate de pensiile private în 2023 provin în egală măsură din revenirea prețurilor la titlurile de stat, dar și din aprecierea cotațiilor bursiere. Anul trecut, valoarea titlurilor de stat și-a revenit după scăderea din 2022 pe fondul reducerii inflației și dobânzilor, iar indicii Bursei de Valori de la București, unde fondurile de pensii din Pilonul II sunt cei mai mari investitori instituționali, au înregistrat creșteri de peste 30%. „Chiar dacă pe termen scurt pot să apară și evoluții negative, cum a fost cazul anului 2022, revenirea ulterioară a piețelor face ca tendința pozitivă pe termen lung să se păstreze”, spune Radu Crăciun, președintele APAPR, care precizează faptul că acest lucru „este o invitație la calm și încredere în momentele în care piețele nu oferă, temporar, randamentele scontate”. Un impuls deosebit de important, de care au beneficiat și fondurile de pensii, a fost listarea Hidroelectrica, din care fondurile de pensii au cumpărat în jur de 10% din acțiunile listate pe bursă. Astfel, ponderea deținerilor din total active la cel mai mare producător de energie electrică din România a fondurilor de pensii a depășit deja 5% și tot crește de la o lună la alta, fapt ce demonstrează faptul că administratorii fondurilor de pensii private sunt deschiși către noi listări la BVB a unor companii solide, mai ales în contextul în care dependența de titluri de stat este mare. Aici vorbim despre o altă provocare pe termen lung pe care o au fondurile de pensii administrate privat: dependente de titluri de stat, randamentele pe termen lung nu pot dezvolta o creștere susținută și bazată de diversificare, mai ales în contextul în care fondurile de pensii au cumpărat cât de mult au putut la companiile deja listate pe bursă, ajungând, în unele cazuri, la dețineri uriașe. De exemplu, fondurile de pensii administrate privat dețin, conform ultimelor date, aproape 40% din Digi Communications și aproape 37% din Medlife. Așadar, sunt semnale că Bursa românească de Valori devine din ce în ce mai mică pentru un sistem de pensii private care, de la 1 ianuarie 2024, devine și mai mare datorită faptului că s-a majorat contribuția virată la Pilonul II de la 3,75% la 4,75% din venitul brut lunar, ca parte a angajamentelor României față de Uniunea Europeană prin PNRR. 

Așadar, perspectivele pentru Pilonul II de pensii rămân sub semnul întrebării, în ciuda faptului că anul 2023 a fost unul de excepție. Politicienii vor avea și pe viitor tentația de a folosi banii din pensiile private, fapt ce va crea în continuare multă emoție și dezbatere în jurul acestui subiect. Pe de altă parte, în lipsa unor alternative viabile de diversificare, creșterile de randament ale pilonului II de pensii vor rămâne în continuare dependente de titlurile de stat și de unele acțiuni listate la bursă, a căror evoluție e posibil să nu fie mereu favorabilă.