Piaţa berii a scăzut cu 5% în 2022, atingând volumele din 2015 şi 2016; numărul producătorilor s-a redus, pe fondul crizei

Piaţa berii din România a scăzut anul trecut, pentru prima dată după o perioadă de stabilitate, cu 5% în volum, la 15,8 milioane de hectolitri, pe fondul creşterii costurilor de producţie cu aproape 60%.

Această majorarea a integrat creşterea costurilor cu energia, cu ambalajele, cu materiile prime, la care s-a adăugat şi o creştere a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale, a declarat, joi, Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

Piaţa românească de bere a înregistrat un nivel asemănător în 2015 şi 2016, iar mai mic în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri.

Anul 2022 a marcat şi o premieră, fiind primul an când numărul producătorilor de bere a scăzut, pe fondul crizei economice, la 90, faţă de 93 în 2021.

„Anul trecut, în 2022, pentru primul an după o perioadă de stabilitate, piaţa berii a scăzut cu 5% în volum, din nou, şi este, cum spuneam, o evoluţie care schimbă trendul de stabilitate pe care l-am cunoscut până în prezent. El vine în contextul legat de presiunea în primul rând pe costurile de producţie – acestea au crescut anul trecut la aproximativ 60% din toate direcţiile, integrând desigur creşterea costurilor cu energia, în acelaşi timp creşterile întâmpinate în ceea ce priveşte costurile cu ambalajele, cu achiziţia de materii prime, la care s-a adăugat, din păcate, şi o majorare a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale pe care de altfel acciza o cunoscuse la 1 ianuarie, conform calendarului în vigoare în ceea ce priveşte nivelul acesteia. Sigur că toate acestea cumulate au creat o presiune suplimentară asupra industriei de bere şi, implicit, s-a regăsit şi în performanţa sectorului pe parcursul anului trecut”, a explicat Julia Leferman.

Cu toate acestea, directorul general al Asociaţiei se declară optimistă în privinţa viitorului şi transmite autorităţilor că sectorul are nevoie de predictibilitate fiscală.

„Suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi la nivelul Asociaţiei obiectivul şi mesajul principal pe care îl transmitem în relaţie cu perfomanţa sectorului este tocmai acela de aşteptări privind stabilitatea fiscală şi un dialog la nivel de autorităţi. Ştim că vin perioade şi mai grele (…), însă într-un astfel de sector care are implicaţii ramificate la nivelul economiei tocmai predictibilitatea fiscală este ceea ce poate face diferenţa”, a subliniat ea.

Potrivit acesteia, România este a opta piaţă ca mărime la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte volumul de bere produs.

„Ne mândrim din nou cu faptul că industria berii din România reprezintă un motor economic pentru economia locală. Practic, sectorul este unul care în primul rând se caracterizează prin zero evaziune fiscală, suntem contributor net la bugetul de stat. Din punct de vedere al perfomanţelor sectorului, anul trecut, investiţiile însumate ale membrilor Asociaţiei s-au ridicat la aproximativ 80 de milioane de euro şi totalul acestora în cei 19 ani de existenţă a Asociaţiei este de aproape 2 miliarde de euro. De partea cealaltă, contribuţia la bugetul de stat a fost în valoare de 286 milioane de euro în 2022 şi, din nou, privind retrospectiv, încă de la înfiinţarea Asociaţiei, vorbim de 4,73 miliarde de euro contribuţii totale ale membrilor acesteia la bugetul de stat. Comparabil, cifrele seamănă cu bugetele aferente unor mari proiecte de infrastructură şi acesta este de altfel motivul pentru care susţinem rolul important pe care sectorul berii îl are pentru economia locală, contribuţiile la bugetul de stat, dar şi impactul pe care-l generează în economie, pentru că suntem parte dintr-un lanţ valoric important, care începe cu agricultura, dar se continuă cu alte părţi componente ale lanţului de valoare, cum e zona de ambalaje, de distribuţie, de comercializare, marketing, transport, utilităţi, numeroase sectoare care beneficiază de un sector puternic şi astfel generăm valoare adăugată în economia României de peste 700 de milioane de euro anual”, a susţinut aceasta.

Reprezentantul berarilor a subliniat că 50% din materia primă folosită în industria berii provine din agricultura locală şi a atras atenţia că agricultura României are potenţial mai mare pentru producerea de orzoaică de bere şi hamei. În acest sens, Asociaţia a încheiat un parteneriat cu Ministerul Agriculturii pentru a organiza seminarii de informare a fermierilor.

„În ceea ce priveşte componenta agricolă, peste 50% din materia primă pe care berarii din România o folosesc provine din agricultura locală. Este într-adevăr o cifră importantă, dar în acelaşi timp consider că ea ar putea să fie şi mai mare. Motivul pentru care nu este şi mai mare este că agricultura României nu produce mai mult, dar ne dorim să producă mai mult. Avem, începând de anul trecut, un parteneriat cu MADR în care organizăm seminarii de informare şi educare cu fermierii. Am avut astfel de evenimente în Buzău, Târgovişte, Turda şi Brăila şi acţiunile continuă prin efortul membrilor Asociaţiei, astfel încât tot mai mulţi fermieri să accepte să cultive orzoaica de bere, aceasta fiind ingredientul nostru principal pentru producţia malţului şi, deopotrivă, este o cultură favorabilă pentru fermieri, pentru că vine cu o valoare adăugată mare, însă necesită cunoştinţe, informaţii şi un proces de educare a fermierilor către această zonă. Sperăm ca seria aceasta de seminarii pe care o implementăm anul acesta să dea astfel de rezultate şi, într-adevăr, România să producă mai mult orz de bere, care prin malţ să intre în activitatea de producţie a berarilor din România. Aceeaşi situaţie este şi pentru hamei. Acolo, din păcate, suprafeţele cultivate cu hamei au fost reduse de la an la an. Demersurile pe care le facem alături de Asociaţia Producătorilor de Hamei, tot în dialog cu MADR, vizează creşterea acestor suprafeţe pentru că în ambele cazuri – şi pentru orz şi orzoaică şi pentru hamei – România are un microclimat favorabil acestor culturi şi există un potenţial inclusiv de piaţă, pentru că berarii ar putea să achiziţioneze mai mult de pe piaţa locală, scurtând astfel lanţul de comercializare”, a afirmat Julia Leferman.

În 2022, segmentul berii fără alcool a înregistrat cea mai mare creştere, depăşind 5% cotă de piaţă.

La nivel de ambalaje, piaţa berii şi-a consolidat tendinţa de dinainte de pandemie. În preferinţele consumatorilor în funcţie de tipurile de ambalaje vedetele incontestabile ale anului 2022 au fost sticla şi butoiul, cu ponderi în creştere de aproape 3 puncte procentuale faţă de anul anterior. Berea la halbă a ajuns la ponderea deţinută înainte de criza sanitară marcată de perioade lungi de închidere a sectorului HoReCa. În cazul berii ambalate la cutie, tendinţa ultimilor ani este de avans constant, chiar dacă nu semnificativ. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu aproape 3 pp. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj a fost anul trecut următoarea: sticlă – 33,3%, doză – 24,8%, butoi – 3,2%, PET – 38,7%.

Ponderea deţinută de sectorul HoReCa în vânzările de bere nu a revenit la nivelul de dinainte de pandemia de coronavirus, care era de aproximativ 15-20%, crescând anul trecut doar cu un procent faţă de 2021, până la 10%.

Tipurile de bere consumate de români în 2022 indică berea lager pe locul I. Aceasta a continuat să domine preferinţele românilor, cu o pondere de 93,4%, în uşoară scădere faţă de anul anterior. Categoria fără alcool, care include berea fără alcool şi mixurile de bere fără alcool, a avut cea mai spectaculoasă evoluţie, depăşind 5% cotă de piaţă. Cele mai mici segmente sunt reprezentate de specialităţi – berea neagră, pasteurizată, albă, ale, roşie etc. -care deţin 1 procent din piaţă, fiind într-o uşoară creştere faţă de anul anterior, iar mixurile de bere şi berile aromatizate cu alcool şi-au adjudecat 0,5% din piaţă.

Piaţa locală a berii continuă să îşi păstreze caracterul profund naţional, ponderea producţiei locale rămânând de 97% din consumul intern. Pe parcursul anului 2022, importurile au cunoscut o uşoară creştere de 0,3 milioane hl, atingând un total de 0,72 milioane hl. Exporturile au crescut şi ele uşor, cu 0,3 milioane hl faţă de anul anterior, atingând un total de 0,52 milioane hl.

Industria berii asigură la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, un număr de peste 61.000 locuri de muncă, acoperă exclusiv din producţia locală.