Piața creditului, între prudența băncilor și expansiunea IFN-urilor

Banca Națională a României (BNR) a decis păstrarea nivelului dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel la care se află din august 2024. Rata ridicată a inflației anuale, de peste 10% în ultimele tei luni, nu a permis scăderea dobânzii de referință, dar se preconizează o revenire a trendului de scădere spre sfârșitul acestui an, mai exact în ultimul trimestru. 

Inflația ar trebuie să înceapă scăderea din august, când dispare efectul de bază a creșterii taxelor din acea lună. Prognoza BNR este de 5,7% pentru sfârșitul anului, iar dacă totul va merge bine, adică nu vom mai avea parte de șocuri inflaționiste externe, inflația ar putea coborî către nivelul prognozat. Mai mult, inflația este domolită și de scăderea consumului, care resimte scăderea puterii de cumpărare a populației, iar astfel se reduce și deficitul de cont curent prin micșorarea importurilor. Practic, austeritatea bugetară, menită să scadă deficitul bugetar, se simte din plin și în rândul populației, care amână investițiile și achizițiile de valoare mare. 

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, arată ultimul raport al BNR, care adaugă pe liste presiunilor dezinflaționiste și scăderea cererii agregate. Totuși, BNR atenționează că „incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.” La acestea se adaugă cele legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de șocul energetic global. 

Semnale pe care băncile nu le ignoră

Băncile comerciale au păstrat dobânzile de bază pentru creditele ipotecare sub nivelul referinței BNR, cu o medie în jur de 5% pe an, nivel apropiat de cel al facilității de depozit al BNR. „Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat noi mici creșteri în primele două luni ale trimestrului II 2026, până la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută – pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026”, notează raportul BNR. 

Creditele neperformante se înmulțesc

Pe de altă parte, Raportul asupra stabilității financiare, publicat de BNR, arată că nivelul de credite neperformante (NPL) a crescut în ultima luna analizată, respectiv martie 2026. Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. „În această categorie se încadrează creditele acordate sectorului IMM, în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici (rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% față de 4,7% în cazul corporațiilor, martie 2026), creditele cu garanții de stat acordate firmelor (rata NPL 11,3%, martie 2026) și expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 6,2%, martie 2026)”, notează raportul BNR. 

Mai mult, mai există o categorie de credite care necesită monitorizare, aceasta fiind cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. „În cazul companiilor nefinanciare, ponderea acestor credite se menține importantă la nivelul portofoliului (53%, martie 2026), deși rata creditelor neperformante asociată este mai redusă comparativ cu cea a creditelor acordate în moneda națională (4,1% față de 7,3%, martie 2026). Pe palierul populației, ponderea creditelor în valută este în continuă scădere (7% -1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiate în funcție de valută”, arată raportul.

Din fericire, nu sunt probleme în zona creditelor în lei acordate populației, unde nivelul NPL a scăzut, dar estimările privind probabilitatea de nerambursare pe un orizont de 12 luni indică o ușoară creștere în cazul creditelor imobiliare (de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027), și mai accentuată în cazul creditelor de consum (de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027). Pe palierul companiilor nefinanciare, scenariul macroeconomic de bază indică, de asemenea, o majorare a riscului de credit, probabilitatea medie de nerambursare fiind estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026, conform raportului BNR. 

Ofensiva discretă a IFN-urilor

O informare interesantă a venit din Raportul anual 2025 al BNR, unde se notează creșterea creditării de către instituțiile financiare nebancare (IFN). Valoarea creditelor acordate anul trecut de către IFN-uri a crescut cu 16% față de 2024, până la 65,4 miliarde lei. Iar creșterea vine după evoluțiile similare din anii anteriori, mai exact după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023. Cea mai importantă proporție a creditului IFN este direcționat către companiile nefinanciare (76%), preponderent denominat în monedă străină (83%).

În structură, creditul acordat de IFN companiilor nefinanciare a avansat cu 12,5%, până la 49,8 miliarde lei, iar creditul acordat populației cu 28%, până la 15,6 miliarde lei. Potrivit BNR, creditele acordate de IFN populației sunt aproape în totalitate credite de consum, în lei, (91%, în decembrie 2025).

La nivel agregat, rata creditelor neperformante asociată portofoliului IFN este de circa 4,1% (decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile), în ușoară deteriorare în termeni anuali, de la 3,9%. „Această evoluție este determinată în principal de segmentul populației, a cărui capacitate de onorare a serviciului datoriei este mai scăzută comparativ cu cea aferentă companiilor nefinanciare (8,7% față de 2,7%, decembrie 2025, conform criteriului întârzierilor la plată de peste 90 zile). Principala contribuție provine dinspre creditele de consum în lei, cu o rată de neperformanță de 8,8% (decembrie 2025), și pe o tendință ascendentă, de la sub 8% în urmă cu un an”, arată raportul BNR. 

În cazul portofoliului de credite acordate de IFN companiilor nefinanciare, nivelul NPL s-a menținut la circa 2,7%. O proporție importantă a acestor credite este de tip leasing (65%, decembrie 2025) și înregistrează o rată NPL la un nivel adecvat din punct de vedere prudențial, respectiv de 2,1%. În funcție de sectorul de activitate, firmele din agricultură consemnează cea mai ridicată rată de neperformanță (5,5% la decembrie 2025, +1,6 puncte procentuale în termeni anuali), deținând circa 17% din totalul creditelor acordate de IFN companiilor nefinanciare. În contrast, firmele cu cea mai ridicată prezență în portofoliul IFN, respectiv cele din sectorul serviciilor (37%, decembrie 2025) prezintă o rată de neperformanță de 2%. 

IRCC coboară cu pași mărunți

Trimestrul al treilea din 2026 a venit și cu o veste bună, o nouă reducere a indicelui IRCC, de la 5,58% la 5,56%. Impactul asupra ratelor plătite de români va fi, însă, aproape insesizabil. Este a patra scădere consecutivă a IRCC, după maximul de 6,06% înregistrat în trimestrul al doilea din 2025. Ritmul de reducere rămâne însă lent, iar pentru un credit ipotecar standard economia va fi de numai câțiva lei pe lună. Potrivit estimărilor actuale, indicele aplicat în trimestrul al patrulea ar putea rămâne la aproximativ același nivel.

„Scăderea IRCC este o veste pozitivă, dar diferența de la un trimestru la altul este prea mică pentru a se vedea în mod real în bugetul unei familii. O reducere de 0,02 puncte procentuale înseamnă, în cazul unui credit ipotecar obișnuit, o rată mai mică doar cu câțiva lei. Nu ne putem aștepta la scăderi consistente atât timp cât inflația rămâne ridicată, iar BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50%”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.

Un calcul exact ne arată că, pentru un credit ipotecar în valoare de aproximativ 350.000 de lei, echivalentul a 70.000 de euro, contractat pe 30 de ani, cu o marjă fixă a băncii de 2,5%, rata lunară va scădea cu aproximativ 4 lei. În cazul unui credit de 500.000 de lei, contractat pentru aceeași perioadă, economia va fi de aproximativ 7-8 lei pe lună.

Față de începutul anului, când IRCC era de 5,68%, scăderea cumulată este de 0,12 puncte procentuale. Pentru un credit standard de 350.000 de lei, aceasta înseamnă o economie totală de aproximativ 15-20 de lei pe lună. Având în vedere că nici în trimestrul al patrulea nu sunt anticipate modificări importante, ratele creditelor cu dobândă variabilă vor rămâne, cel mai probabil, aproape neschimbate în lunile următoare.

Diferența relevantă pentru cei care au un credit ipotecar nu mai este cea dintre valoarea IRCC dintr-un trimestru și cea din trimestrul următor, ci diferența dintre creditele cu dobândă variabilă și ofertele de refinanțare cu dobândă fixă. Dobânzile fixe pornesc în prezent de la aproximativ 4,55%-4,59%, în timp ce dobânda totală plătită pentru un credit variabil, formată din IRCC și marja băncii, poate depăși 8%. Pentru un credit ipotecar de 350.000 de lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, rata calculată la o dobândă fixă de 4,70% este de aproximativ 1.783 de lei. Pentru același credit, la o dobândă variabilă totală de 8,06%, formată din IRCC de 5,56% și o marjă bancară de 2,5%, rata ajunge la aproximativ 2.582 de lei. Diferența este de aproape 800 de lei pe lună, respectiv aproximativ 9.600 de lei pe an. „Pentru persoanele care plătesc în prezent o dobândă variabilă de peste 8%, refinanțarea la o dobândă fixă de aproximativ 4,6%-4,8% poate aduce o economie reală de câteva sute de lei pe lună. Este important ca fiecare ofertă să fie analizată integral, pentru că pot exista costuri de evaluare, asigurări, comisioane sau condiții privind încasarea salariului. Chiar și după includerea acestor costuri, diferența poate rămâne semnificativă. În 2026, refinanțarea la dobândă fixă este una dintre puținele soluții prin care rata poate fi redusă imediat, fără să așteptăm o scădere mai amplă a IRCC”, completează Ion Soltinschi.

În orice caz, până la sfârșitul acestui an, nu se întrevăd mișcări ample ale dobânzilor de referință de la BNR, chiar dacă inflația este prognozată să scadă semnificativ în ultimele luni ale anului. Perspectivele sunt totuși pozitive pentru 2027, când și creșterea economică anuală ar trebui să ajungă la 2%, conform ultimei estimări făcute de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.