Piața mineralelor critice explodează, România ratează startul

Piața materialelor necesare pentru vehicule electrice, turbine eoliene, panouri solare și tehnologii similare și-a dublat dimensiunea în intervalul 2017-2022, ajungând la 320 de miliarde de dolari, arată Agenția Internaționala a Energiei în raportul „Piața Materialelor Critice 2023”. Mai mult, cererea va crește de peste trei ori până în 2023. Europa contează astăzi prea puțin pe harta acestor minerale, iar România este inexistentă, asta deși are mult potențial.

Cu o capacitate de energie regenerabilă nou instalată  de aproximativ 340 GW, cheltuielile globale au atins anul trecut un nou record,  fiind de circa 600 miliarde de dolari. Creșterea a fost determinată, în special, de energia solară, unde numai China a instalat 100 GW, cu aproape 70% mai mult decât puterea fotovoltaică instalată în 2021, și este pe cale să adauge încă 150 GW în 2023. Uniunea Europeană a înregistrat, de asemenea, o creștere remarcabilă a capacităților fotovoltaice, care au crescut cu aproape 50% față de 2021, ca urmare a mobilizării investițiilor în energia regenerabilă pe fondul reducerii livrărilor de gaz rusesc. În 2022, capacitatea eoliană nu a crescut la fel de repede ca sectorul fotovoltaic ca urmare a blocajelor în ceea ce privește autorizarea proiectelor, dar se așteaptă ca puterea instalată să cunoască o creștere de 70% anul acesta, odată cu demararea proiectelor întârziate. Susținerea lor are nevoie însă de cantități tot mai mari de  materii prime critice. 

Investițiile au crescut cu 30%

În ciuda unui număr tot mai mare de proiecte planificate pentru extracția mineralelor critice, precum cuprul și litiul, este nevoie încă de multă muncă uncă pentru a asigura o aprovizionare diversificată și durabilă în vederea sprijinirii tranziției energetice. Creșterea cererii și prețurile ridicate ale mineralelor cheie în acest proces sunt atribuite, în principal, sectorului energetic. De exemplu, cererea de litiu s-a triplat în comparație cu rata de creștere de 70% pentru cobalt și de 40% pentru nichel. Ca răspuns la această presiune, investițiile în dezvoltarea mineralelor critice au crescut cu 30% anul trecut, după o creștere cu 20% în 2021. Dintre diferitele minerale critice, litiul a înregistrat cea mai puternică creștere a investițiilor, cu 50%, urmat de cupru și nichel, arată raportul Agenției Internaționale a Energiei (AIE).

Din cauza presiunii pe cerere, prețurile acestor materiale cheie  pentru tranziția energetică, cotate la burse, au înregistrat creșteri spectaculoase, piața lor ajungând  anul trecut la nivelul de 320 miliarde USD. Pentru  comparație, aceasta este similară ca dimensiune cu piața globală a minereului de fier. ,,Această creștere rapidă contrastează cu dinamica modestă a cererii la alte metale neferoase – zinc și plumb. În consecință, mineralele pentru tranziția energetică, care nu demult reprezentau un segment mic al pieței, trec acum în centrul atenției în industria minieră și cea a metalelor”, arată raportul citat. Multe minerale critice au înregistrat creștri mari de prețuri în 2021 și începutul anului 2022, cu volatilitate accentuată la nichel și litiu. Chiar dacă prețurile s-au calmat în ultimele 12 luni, ele rămân cu mult peste mediile istorice, influențând și costurile echipamentelor și tehnologiilor pentru energia curată. Pe de altă parte, proiectele actuale pentru extragerea mineralelor critice acoperă angajamentele naționale, dar nu este suficient pentru a asigura neutralitatea climatic, astfel că numărul lor trebuie să crească pentru a a rămâne în grafic până în 2030 cu scenariul cu emisii net zero (NZE) în care încălzirea globală este limitată la 1,5 grade Celsius, a avertizat agenția.

Litiu

În doar un deceniu, industria litiului a suferit o transformare drastică, bateriile fiind acum utilizarea dominantă a litiului. Cererea s-a dublat din 2017 până în 2021. Consumul de litiu a înregistrat o creștere suplimentară de 30% anul trecut. De altfel, rata anuală de creștere a producției a variat între 25% și 35%. Scenariul „net zero” implică o creștere de 422% a cererii până în 2030, la 711.500 de tone. Traiectoria atinge un vârf de 1,37 milioane de tone în 2045, adică de zece ori mai mult decât în 2022. Reciclarea bateriilor litiu-ion este încă în fazele sale incipiente. Astăzi, marea majoritate a capacității de reciclare se află în China, care găzduiește, de asemenea, cea mai mare flotă de vehicule electrice și capacitate de fabricare a bateriilor din lume. Bateriile reciclate astăzi provin în principal din produse electronice de larg consum și resturi de fabricare a bateriilor, dar se vede că echilibrul se schimbă către bateriile uzate atunci când loturi masive încep să ajungă la sfârșitul duratei de viață.

Cupru

Din a doua jumătate a anului 2022, prețurile cuprului au avut o tendință de scădere, deși au fost susținute ocazional de întreruperile aprovizionării în Chile și Peru, așteptările pentru redeschiderea economiei Chinei și nivelurile scăzute ale stocurilor. Prețurile au continuat să scadă în primele luni ale anului 2023, deoarece au intrat pe piață noi cantități, în timp ce cererea chineză rămâne scăzută. Autorii raportului se așteaptă la un excedent în acest an și anul viitor, dar și ca ritmul de creștere a producției să scadă după aceea.

Nichel

Nichelul, o materie primă vitală în producția de oțel inoxidabil și baterii, s-a confruntat cu provocări generate de lipsă de lichiditate în tranzacționare și volatilitate a prețurilor din cauza concentrării ofertei și a tensiunilor geopolitice. Industria a adăugat o cantitate record în 2022, producția de nichel extras cresând cu 18%, iar producția de nichel rafinat cu 17%. Creșterea ofertei a fost determinată în primul rând de Indonezia, cel mai mare furnizor, care a cunoscut o creștere de 50% atât a livrărilor de nichel extras, cât și a celui rafinat, asigurând astfel un surplus pe piață. Astfel, în ceea ce privește producția de nichel, Indonezia a reușit să detroneze China, devenind numărul unu în lume.

Cobalt

După ce a atins un vârf de 80.000 dolari pe tonă în martie 2022, prețurile cobaltului au suferit o tendință constantă de scădere și au rămas în jur de 50.000 dolari pe tonă pe tot restul anului. Perspectivele economice slabe, împreună cu măsurile stricte de izolare ale Chinei, au avut un efect negativ asupra cererii de electronice de larg consum, impactând cererea generală de cobalt. Cererea scăzută a fost influențată suplimentar de strategiile de reducere a costurilor puse la punct de producătorii chinezi de baterii pentru vehicule electrice, optând pentru produse chimice mai ieftine cu conținut ridicat de nichel, cu conținut redus de cobalt sau baterii cu litiu fier fosfat (LFP) fără cobalt. 

China, cel mai mare investitor

În prezent, China este cel mai mare centru mondial de rafinare al metalelor rare din lume. Ea se  bazează în mare măsură pe importuri, dar care sunt asigurate de puțini furnizori. De exemplu, se bazează aproape exclusiv pe extracția cobaltului din Republica Democratică Congo. Ea vrea acum să-și diversifice baza de aprovizionare, iar țintele sunt investițiile în activele miniere din Africa și America Latină. În perioada 2018 până la jumătatea anului 2021, China a investit 4,3 miliarde de dolari doar pentru a cumpăra active de litiu, dublul sumei investite cumulat de companii din SUA, Australia și Canada. Ultima mișcare a Chinei pe piața metalelor rare este restricționare exporturilor a doua metale rare – galiu şi germaniu – esenţiale în producerea cipurilor electronice. China furnizează UE 45% din necesarul de germaniu şi 70% din necesarul de galiu, fiind puţine companii din afara acestei țări care pot produce metalele de înaltă puritate necesare pentru a fabrica semiconductori, panouri fotovoltaice şi fibră optică.

Redeschide sau nu România exploatarea grafitului

România deține o parte din cele 34 de resurse incluse de Comisia Europeană pe lista materiilor prime critice. Ele au fost exploatate în trecut, dar au fost ulterior închise și ecologizate. „Noi ne-am obișnuit să fim o piața axată pe importuri. Importăm panourile fotovoltaice, turbinele eoliene, motoarele, așa că nu există deocamdată o cerere pe piața internă pentru metalele critice. Totuși, ar trebui să le exploatăm, chiar dacă nu mai avem și unitățile de prelucrare a acestor minerale. La nivelul anilor 90 am închis explotațiile pentru că așa era contextul economic. Cererea era mică și prețurile jos, astfel că nu era rentabilă explotarea. Schimbarea de paradigmă trebuie să ne facă să ne schimbăm abordarea și să redeschidăm minele și carierele”, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.  

Potrivit noii Strategii pentru resurse minerale neenergetice, adoptată la sfârșitul anului trecut, autoritățile își propun redeschiderea unor astfel de mine și cariere, evident prin atragerea de capital privat. Deși au trecut câteva luni de la adoptarea acestei strategii, a cărei aplicare intră în competența Ministerului Economiei, până acum nu a fost anunțat niciun pas concret. Pe lista de priorități a ministerului figurează de câțiva ani și redeschiderea exploatațiilor de grafit de la Cătălinu (mină) și Ungurelașu (carieră), ambele situate în județul Gorj. Licența de exploatare este deținută de către Salrom, iar în primăvara anului trecut a organizat o licitație internațională în urma căreia a fost selectată compania germană Roland Berger pentru realizarea studiul de fezabilitate privind exploatarea grafitului în regiune. Grafitul este utilizat ca materie primă pentru obținerea grafenului, material folosit în industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei etc. Grafenul este un material miraculos datorită proprietăților sale: este cel mai bun conductor de electricitate, cu toate că e foarte ușor, este de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul.