Pîslaru: Propun coaliției să începem în trimestrul I al anului viitor programarea pentru planul 2028-2034

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, miercuri, că va propune Coaliției ca România să înceapă programarea pentru planul 2028-2034 în primul trimestru al anului viitor.

”Partea interesantă este că vine 2028-2034. Pentru 2028-2034 deja negocierile există pe bugete. Și aici avem o foarte mare oportunitate, foarte mare. În sensul că, tradițional, România făcea următorul lucru. Unu, aștepta să se termine negocierile la Bruxelles. Negocierile la Bruxelles nu se vor termina mai devreme de decembrie 2027, pentru că pozițiile Parlamentului și Consiliului sunt foarte distanțate. Și dacă România așteaptă până în decembrie 2027, ca după aia să-și facă planificarea, unu, nu va prinde termenul de februarie 2028, care e data limită ca să prinzi prefinanțarea prima, în iunie 2028. Deci, practic, ratăm anul. Și al doilea lucru care e și mai important: ce an este 2028? An electoral. Succes celor care vor să facă planificarea într-un an electoral. Și atunci, ce propun coaliției și vă propun și dumneavoastră, ca o parte de comunitate crucială pentru planificarea aceasta, este să începem în trimestru I al anului viitor programarea pentru planul 2028-2034. Adică exact ce aveam nevoie ca să înțelegem, bun, strângem cureaua dar de ce. Care-i scopul? Și veți spune, bun, dar cum începe planificarea? Câteva elemente sunt, știm că avem componenta I cu 60 de miliarde de euro alocate, componenta II cu fond de competitivitate, din care, atenție, asumpția este că România ar trebui să intre masiv pe zona de instrumente financiare și țintesc deja o alocare de circa 10 miliarde pe instrumente financiare pentru 2028-2034”, a spus Dragoș Pîslaru, la cea de-a șasea ediție a evenimentului Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence.

El a afirmat că va exista o schimbare de paradigmă, în sensul că nu mai vrea ca întreprinderile mici și mijlocii care au proiecte de extindere să vină la minister iar planurile de afaceri să fie evaluate de funcționari publici, ci vrea ca totul să meargă către instituțiile financiare-bancare.

”Deja avem 1,18 miliarde de euro instrumente financiare pe coeziune și 1,25 miliarde euro pe PNRR. Deci 2,4 miliarde de euro sunt în acest moment instrumente financiare, de toate tipurile. Avem un potpuriu de testări și de pilotări pe care le facem pe sume mici, și cred că există o parte bună, și anume că putem pilota, testa și tocmai bine că vedem ce funcționează. Și aici rolul dumneavoastră, parteneriatul pe care îl avem, noul copil în oraș, cum se spune, The New Kid in Town, BID, Banca de Investiții și Dezvoltare, astea sunt niște lucruri cruciale pe care le vom avea în ecosistem. Și partea aceasta, deci de 10 miliarde de euro, instrumente financiare, este parte din pariu. Și după aia îi zice, bun, deci ce împărțim? 60 de miliarde cu încă 10? Agricultura vrea să ia de acolo 20, regiunile vor și ele o parte, e greu de împărțit. Și atunci aici este marea schimbare de paradigmă pe care o propun, și anume să nu mai programăm banii europeni separați de banii naționali. Asta mi se pare crucial”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Conform ministrului, pentru șapte ani, 2028-2034, România poate să-și permită o medie a investițiilor de 10 miliarde de euro.

”Asta înseamnă 70 de miliarde de bani europeni, 70 de miliarde bani naționali. Și atunci ai un buget de 140 de miliarde. Din 140 de miliarde, scot nu 20, cât vrea agricultura, 25 de miliarde – agricultura – dezvoltarea rurală, un buget mai mare decât au avut până acum. Dau la regiunile de dezvoltare, deci pe zona de subsidiaritate, nu 1-2 miliarde cum au acum, ci 5 miliarde, 5 ori 8, 40 de miliarde, le dau și pe astea la o parte. Deci 40 cu 25, 65 pe care îi dau la o parte și atunci vei avea în continuare un 75 de miliarde de euro pentru marile provocări ale societății românești. Demografie, capital uman, zona de competitivitate, profilul de competitivitate pe care îl dorim. Ca să programezi 60 de miliarde doar, așa cum e acum teza uzuală, din care oricum agricultura vrea 20, deci doar 40 de miliarde, am ajunge inerent la un pom de Crăciun clasic din care fiecare vrea câte o bucățică și numai se alege praful. Și atunci, ceea ce vă propun este ca la majoratul de la aderarea la Uniunea Europeană, să putem să avem o perspectivă în care cuplăm resursele naționale și europene pentru prima dată. Asta înseamnă inclusiv, poate, sisteme unite de audit și de trasabilitate, sisteme de evaluare comune. Nu are niciun sens ca de acum încolo banii naționali și banii europeni să fie tratați în mod diferit. Banii naționali, în mod uzual, sunt mai mulți decât banii europeni chiar. Și cred că este exact momentul de inflexiune”, a afirmat Dragoș Pîslaru.