Plasa de siguranță a României: Fondurile europene țin pe linia de plutire bugetul și economia

Miliardele de euro nerambursabile de la UE care intră anual în România ne ajută tot mai mult să ținem în frâu un deficit aproape scăpat de sub control și furnizează combustibil pentru o economie care pare că nu mai găsește resurse de creștere.

Vi s-a întâmplat cel mai probabil nu o dată să stați de vorbă cu cineva care să vă întrebe, sincer sau doar retoric, „ce a făcut Uniunea Europeană pentru noi?” Răspunsul este unul simplu: în cei peste 19 ani de apartenență am plătit la bugetul UE circa 36 de miliarde de euro și am primit sub formă de fonduri nerambursabile cam 108 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, în perioada 2007-2025 au intrat în țară net, pentru autostrăzi, căi ferate, rețele edilitare, școli sau spitale, 72 de miliarde de euro.

Iar sumele cu multe zerouri continuă să ajungă în conturile instituțiilor publice din România. Pentru exercițiul financiar 2021-2027, țara noastră are alocate fonduri de coeziune de aproape 31 de miliarde de euro. Până la finele anului trecut, potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, fuseseră rambursate (respectiv lucrările au fost încheiate și recepționate, iar documentele justificative trimise la Bruxelles au fost aprobate) proiecte în valoare de 4,15 miliarde de euro (reprezentând o rată de absorbție de puțin peste 13%). În primele șase luni ale anului am mai primit de la UE aproape 3,5 miliarde de euro (ceea ce a dus rata de absorbție totală pe aceste fonduri la aproape 25%). „România a ajuns, în premieră, printre statele fruntașe la acest capitol. Asta în timp ce media UE este de doar 17,8%”, sublinia recent performanța autorităților de la București europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Bani condiționați

Destul de bine stau lucrurile și în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În luna iunie au intrat în conturile statului 2,25 miliarde de euro în cadrul acestui program, ridicând suma totală primită până în prezent la aproape 13 miliarde de euro. Având în vedere că în cadrul PNRR România beneficiază de o finanțare totală de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, odată cu ultima plată România a primit peste 60% din suma care i-a fost alocată.

Spre deosebire de fondurile de coeziune, cele din PNRR sunt, după cum se știe, condiționate de o serie de reforme. Premierul interimar Ilie Bolojan dezvăluia la începutul lui iulie că mai sunt de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi PNRR. „Din aceste fonduri sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, explica el.

Și chiar dacă poziția sa era una temporară (fiind mari șanse ca el să nu se mai afle în funcție până la momentul la care citiți acest articol), Bolojan nu putea fi contrazis în ceea ce privește modul de implementare a Planului: „Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste. Le-am renegociat acolo unde a fost posibil”. El a subliniat că în perioada următoare ar fi necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, pentru dezbaterea și adoptarea unor acte normative. Dintre acestea, șase proiecte legislative erau cele mai importante, respectiv legile privind salarizarea unitară, cea privind incompatibilitățile, cea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, cea privind funcția publică, cea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, respectiv Codul urbanismului.

Deficit sub control?

Dincolo de impactul de necontestat în zonele de dezvoltare și reformă, rolul fondurilor europene a devenit unul esențial pentru buget în ultimii ani. Sub imperiul creșterii cheltuielilor guvernamentale într-un ritm semnificativ mai mare decât al veniturilor fiscale, care ne-a adus deficite bugetare record în 2024 și 2025 (8,65% și respectiv 7,65% din PIB), banii de la Bruxelles par a fi azi vitali pentru a ține acest indicator la o cotă rezonabilă.

De pildă, dacă pe primele cinci luni din 2026 deficitul bugetului general consolidat a fost de doar 1,75% din PIB se datorează și faptului că în respectiva perioadă au intrat în țară cu circa 10% mai multe fonduri de la UE. Iar dacă luăm în calcul și datele pentru iunie, lucrurile arată încă și mai bine: dacă în primele șase luni din 2025 primisem de la Bruxelles din fonduri de coeziune și PNRR circa 25 de miliarde de lei, în prima jumătate a acestui an am absorbit deja spre 40 de miliarde de lei din aceleași surse. Ceea ce reprezintă o majorare impresionantă, de circa 60%.

Impuls pentru o economie în derivă

Ce mai probabil ritmul de creștere nu se va menține până la finalul anului, însă banii intrați vor cântări mult nu doar în buget, ci și în economie, sumele virate de la Bruxelles echivalând cu nu mai puțin de 4-5% din PIB. „În ultimul an acestea au fost colacul de salvare al economiei”, spunea recent Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, care dezvăluia că mizează pe o rată de absorbție finală de 100% în cazul fondurilor de coeziune și de 95% pentru PNRR.

De altfel, dincolo de reducerea decalajelor dintre statele membre, impactul pozitiv asupra economiei este principalul scop declarat atât în cazul fondurilor de coeziune, cât și în al celor din cadrul PNRR. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, cu rol direct în îmbunătățirea vieții și activității firmelor și indivizilor, creșterea competitivității și a gradului de inovare în rândul companiilor europene ori crearea unor noi locuri de muncă sunt printre primele ținte ale proiectelor finanțate de la Bruxelles. Care este impactul lor real și cât de mulți bani sunt cheltuiți ineficient, asta este greu de spus. Ceea ce este sigur este că, odată intrate în economie (sub formă de plăți către contractori și subcontractori), fondurile UE au un efect de multiplicare greu de negat. Mai ales pentru o economie ca a noastră, care pare că se resimte ca urmare a unui cumul de motive (cum ar fi creșteri de taxe, scăderi ale consumului, crize politice ori schimbări semnificative de paradigmă la nivel global).

Din fericire, deocamdată pare că suntem încă pe linia de plutire, în ciuda tuturor provocărilor și neajunsurilor, iar banii de la Bruxelles joacă, după cum am arătat, un rol foarte important în a ne menține acolo. Problemele reale pot apărea după 2027, căci în noul exercițiu financiar 2028-2034 (în cadrul căruia România are alocate 60 de miliarde de euro) vor avea loc schimbări majore privind modul în care se aprobă și se decontează proiectele finanțate cu bani europeni. Astfel, programele operaționale vor fi comasate într-un singur Plan Național și Regional de Parteneriat (PNRP), prin care se vor aloca atât fondurile de coeziune, cât și cele pentru agricultură (PAC). În plus, plățile vor fi făcute după un model care seamănă mult cu PNRR – finanțarea nu va mai fi axată doar pe conformare și absorbție, iar fondurile vor fi deblocate în funcție de atingerea jaloanelor și țintelor concrete stabilite prin acordurile de parteneriat. Cu alte cuvinte, dacă nu vom respecta regulile și nu vom implementa reformele agreate ne va fi greu, dacă nu chiar imposibil să mai accesăm bani europeni.