Analize

Plățile cash și comisionarea bancară, între mit și realitate

Posted on

Sistemul bancar trece prin tot mai multe scandaluri, provocate de regulă de problemele pe care le are bugetul. După ce s-a vorbit despre profiturile „prea mari” pe care le are sistemul bancar, s-a ajuns la comisioanelele pe care băncile le percep pentru tranzacții. Dar, pe lângă a fi un scandal politic, comisioanele bancare sunt taxe importante atât pentru clienți (persoane fizice sau juridice), cât și pentru bănci. 

Taxele pe care băncile le percep pentru tranzacții sunt parte a funcționării sistemului bancar. O enitate, în acest caz o bancă comercială, garantează efectuarea unei plăți ordonate de client. Plata se face prin sistemul electronic al băncii, conectat la sistemul central de plăți, controlat de Banca Națională, astfel încât cel care primește banii nu poate spune că nu i-a încasat. Banca este un garant al tranzacției. În sistemul capitalist în care trăim, băncile sunt vitale, sunt sistemul vascular prin care funcționează economia. Iar băncile investesc tot timpul în infrastructură, în digitalizare, în modalități de face tot mai simple tranzacțiile pentru toată lumea. Unii se tem că limitarea plăților cash duce la un control mai mare al autorităților asupra oamenilor. Există o parte adevărată în această temere, dar și deținerea de cash este controlată tot de stat. E suficientă o schimbare de bancnote (ultima din țara noastră a avut loc în 2005, adică acum 18 ani) pentru ca persoanele care dețin mult numerar să rămână fără bani. Dacă nu îi pot justifica, nu îi pot duce nici la bancă să îi schimbe, drept pentru care pierd întreaga valoare. Trăim într-o societate bazată în primul rând pe încredere: cum este încrederea că statul este suficient de puternic încât să emită bani fiat (fără acoperire în aur sau altceva), că băncile nu ne înșeală atunci când intermediază o tranzacție, că putem face schimburi valutare cu banii tipăriți de un stat sau altul și așa mai departe. Încrederea stă la baza sistemului capitalist, al economiei de piață.

Veniturile din comisioane

În trecut, băncile taxau cu sume mai mari decât în prezent tranzacțiile. Cu cât sistemul este mai puțin avansat și folosit, cu atât este mai scump. Astăzi, băncile intermediază tot mai multe tranzacții, inclusiv plățile prin POS la magazin, drept pentru care comisioanele au tot scăzut. Spre exemplu, la magazine plățile prin POS sunt comisionate cu un procent de sub 2% din tranzacție. Dar comisionul depinde de valoarea tranzacțiilor lunare, de mărimea magazinului etc. Este 1-2% mult pentru un magazin? Poate fi foarte mult dacă marja de profit este mică și poate fi neglijabil dacă marja este foarte mare. Acesta este motivul pentru care unele magazine de cartier, care nu fac parte dintr-un lanț de retail, refuză să primească plata prin card pentru țigări. Tutunul este reglementat de stat, la fel și marja de profit, care este foarte mică și dacă mai pune și comisionul bancar magazinul nu mai are niciun profit. Pentru persoane fizice, băncile taxează suplimentar tranzacțiile cu cash. Dacă retragi bani, este de așteptat să fi taxat, dar și aici contează ce pachet de servicii ai de la bancă.

Pe măsură ce autoritățile fac obligatorii tot mai multe tranzacții, de regulă în încercarea de a limita economia subterană, băncile câștigă, teoretic, mai mult. De aici a pornit și problema majorării comisioanelor, pe care premierul Marcel Ciolacu a numit-o „lăcomie” și a dus la discuții cu Asociația Română a Băncilor (ARB), discuții finalizate cu promisiunea de a nu se majora niciun comision în viitorul apropiat.

În fapt, singura instituție financiară care a anunțat că ar urma să majoreze comisioanele de anul viitor este Banca Transilvania, cea mai mare bancă din sistem. A renunțat între timp la idee, dar oricum nu a fost o mișcare preluată și de alte bănci mari din sistem. Dacă ne uităm la ultimele rezultate financiare, Banca Transilvania a obținut în primul semestru al anului un profit net de 1,27 miliarde lei, din care „veniturile nete din speze și comisioane” s-a ridicat la 529 milioane lei. De menționat că veniturile nete din dobânzi s-au ridicat la 2,03 miliarde lei, deci nu comisioanele au fost principala sursă de venit.

Banca Comercială Română (BCR) a încasat, la nivel de grup, în primele nouă luni din acest an venituri nete din comisioane de 723,9 milioane, în creștere cu 4,4% față aceeași perioadă din 2022, sumă „determinată de venituri din comisioane mai mari din creditarea corporate, cât și din operațiuni cu titluri de valoare”, după cum se arată în comunicatul oficial al băncii. BCR a realizat venituri din dobânzi, în aceeași perioadă, de 2,67 miliarde lei, iar profitul net înregistrat a fost de 1,7 miliarde lei.

În cazul Băncii Române de Dezvoltare – Groupe Societe Generale (BRD), veniturile nete din comisioane au scăzut ușor în primele nouă luni ale anului, de la 575 milioane lei anul trecut până la 563 milioane lei. Veniturile din dobânzi au urcat la 2 milirde lei, de la 1,72 miliarde lei, iar profitul net a fost de 1,2 miliarde lei, în urcare de la 1,01 miliarde lei.

Tranzacțiile în numerar

ARB a remis un comunicat după întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu, în care explică mai multe detalii legate de tranzacții și comisionare. În primul rând, este specificat că ARB nu intervine în niciun fel în politica fiecărei bănci în prinvinșa comisioanelor sau dobânzilor, dar a anunțat că băncile din România nu au majorat niciun fel de taxe după publicarea legii referitoare la numerar. „Sistemul bancar susţine creşterea incluziunii financiare în România, care în prezent este cea mai redusă în rândul statelor Uniunii Europene, de doar 69%”, arată ARB, care precizează că înțelege preocuparea populației și a companiilor, dar explică și că depunerea de numerar în conturile proprii este, în general, gratuită, la fel și plățile la POS. „În tranzacţiile pe care le realizează în mod obişnuit, 4% dintre români utilizează numai cardul, 26% mai mult cardul, 34% numerarul şi cardul în egală măsură, 23% mai mult numerar şi 13% numai numerar, arată datele cuprinse în cercetarea de piaţă „Sistemul bancar în percepţia românilor: creditarea şi incluziunea financiară a românilor” realizată în anul 2022 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, 37% dintre respondenţi consideră că folosesc mai mult cardul ca înainte, 49% că nu s-a schimbat nimic şi 14% declară că folosesc mai mult numerar decât înainte”, se arată în comunicatul ARB. Totodată, 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare efectuează plăţi prin internet sau mobile banking, în creştere cu 70% comparativ cu decembrie 2020.

Cele mai citite știri

Exit mobile version