Politica eșecului

Noua lege a pensiilor va pune bomboana pe colivă bugetului de stat. Bani nu sunt nici acum pentru pensiile „neajustate”, dar după creșteri vom deveni campioni necontestați ai deficitului bugetar în Uniunea Europeană. Obiectivul clamat de guvernanți, de „a face dreptate”, de a avea un sistem echitabil de pensii publice, pare corect și generos. Totuși, în spatele intenției onorabile se ascunde un singur motiv: 2024 este an electoral. Astfel, cele două partide aflate la guvernare vor să-și asigure voturile unei categorii sociale vulnerabile și captive. Pensionarii din sistemul public, cei cu pensii mici, vor fi convinși astfel că cineva chiar le vrea binele. Adevărul este că un pic le pasă politicienilor de ei. La fel cum nu le pasă nici de antreprenori, de companii sau de angajații din privat. Sigur însă le pasă de pensionarii speciali, că de banii lor nu s-au atins și nici nu se vor atinge vreodată. Și le mai pasă de angajații de la stat, din ce în ce mai mulți și mai bine plătiți. Cert este că, în ritmul acesta, vom avea curând și dovada scrisă că avem un stat eșuat. România are declanșată încă din 2020 procedura de deficit excesiv. Motivarea de atunci a deciziei Comisia Europană s-a centrat pe creșterea deficitului, „determinată în principal de creșteri semnificative ale pensiilor, adoptate în vara anului 2019”. Culmea, tocmai crizele, atât cea pandemică cât și cea generată de războiul din Ucraina, ne-au ajutat. Comisia a susendat clauza până în 2024, an în care ar trebui să ajungem la un deficit bugetar de doar 3%. Dacă ne gândim că deficitul bugetar a fost de 9,61% în 2020,  6,7% în 2021, 5,68% în 2022, iar pentru acest an Ministerul Finanțelor estimează, optimist, 5,5%, e clar că atingerea acestui obiectiv e imposibilă. Dacă mai ne gândim că doar pentru plata pensiilor de anul viitor ar fi nevoie de aproximativ 5-6 miliarde de euro, ar fi mare minune să avem în 2024 un deficit mai mic decât în 2023. Și mai e încă o problemă majoră, la care mințile luminate de la Palatul Victoria nu au luat-o în calcul: în toți acești ani economia a crescut bine. Acum, cu noile măsuri fiscale, nu prea mai avem creștere economică. Măsurile nu sunt atât de dure încât să provoace schimbări majore în business planuri, dar modul în care au fost adoptate au făcut ca mediul de afaceri să-și piardă entuziasmul. Iar economia nu este doar despre calcule – cât încasezi, ce scazi și ce aduni  -, ci mai ales despre încredere. Așa că trebuie să uităm de creștere economică pentru următorii ani. Iar, cel mai grav, singura soluție pentru a putea „să supraviețuim” în UE va fi să creștem taxele – TVA, impozit pe profit și pe dividende. Sună rău, dar asta se întâmplă când incompetența e la putere.