Polonia a fost dată în judecată de Pfizer pentru că nu a plătit şi nu şi-a ridicat vaccinurile comandate. Prejudiciul cerut este de 1,4 miliarde de euro

Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată guvernul polonez pentru neplata a 60 de milioane de doze de vaccin COVID-19 pe care Varşovia le-a comandat, dar pe care nu le-a mai ridicat, relatează Radio Polonia şi POLITICO.

Este vorba despre recuperarea sumei de 1,4 miliarde de euro (6 miliarde de zloţi polonezi), iar audierea iniţială în faţa unui tribunal din Bruxelles este programată pentru 6 decembrie, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii de la Varşovia.

Pfizer, care a dezvoltat vaccinul anti-COVID împreună cu compania germană BioNTech, a acţionat Polonia în instanţă după negocieri care au durat un an şi care nu au dus la nicio înţelegere, a relatat agenţia poloneză de ştiri PAP.

În luna aprilie a anului trecut, guvernul polonez a cerut Pfizer să anuleze producţia şi expedierea vaccinurilor COVID-19 către Polonia, deoarece ţara se confruntă cu „necesitatea mai mare” de a oferi sprijin Ucrainei devastate de război, după invazia Rusiei din 2022, a declarat Ministerul Sănătăţii. Polonia a notificat, de asemenea, Comisia Europeană şi a încercat să ajungă la un compromis cu Pfizer, potrivit guvernului de la Varşovia.

Oficiali ai UE au luat parte la discuţii, a precizat ministrul polonez al sănătăţii. „Reprezentanţii Pfizer nu au reuşit să propună soluţii concrete”, iar negocierile care au durat un an s-au încheiat fără o înţelegere, a transmis guvernul polonez.

Ministrul sănătăţii, Katarzyna Sójka, a declarat miercuri, într-un interviu acordat presei, că speră într-o „rezolvare pozitivă” a litigiului, a relatat agenţia de presă PAP.

Procesul, care are loc în contextul în care Polonia se pregăteşte pentru o schimbare de guvern în urma alegerilor din octombrie, marchează punctul culminant al unei lupte de 19 luni între Varşovia şi Pfizer în legătură cu un număr mare de doze de vaccin. Dar rădăcinile conflictului pot fi urmărite mai departe: până la contractul uriaş de 1,1 miliarde de doze pe care Comisia Europeană l-a semnat cu Pfizer în 2021. Contractul a devenit controversat în urma unui schimb de SMS-uri care ar fi avut loc între preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare negocierilor, scrie Politico.eu.

„Pfizer şi BioNTech încearcă să determine Polonia să îşi respecte angajamentele privind comenzile de vaccin COVID-19 plasate de guvernul polonez, ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene semnat în mai 2021”, a declarat pentru POLITICO un purtător de cuvânt al Pfizer, adăugând că BioNTech se alătură, de asemenea, procedurilor judiciare.

ROLUL COMISIEI EUROPENE

Potrivit cotidianului polonez Gazeta Prawa, Pfizer a intentat procesul civil la o instanţă din Bruxelles, deoarece dozele au fost achiziţionate prin intermediul unor contracte de achiziţii comune ale UE, întocmite în conformitate cu legislaţia belgiană.

În 2021, Comisia a semnat cu Pfizer un contract care a schimbat regulile jocului şi care prevedea producţia a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin COVID-19. Din acestea, 1,1 miliarde de doze au ajuns să fie comandate în cele din urmă. Acest acord de achiziţie comună, negociat de Comisie în numele ţărilor UE, a eclipsat achiziţiile anterioare de vaccinuri ale blocului şi a determinat alţi producători de vaccinuri să se plângă că sunt eliminaţi de pe piaţă.

Dimensiunea contractului a fost de atunci o piatră de moară pentru Comisia Europeană, şi nu doar din cauza problemelor de transparenţă legate de refuzul Ursulei von der Leyen de a discuta despre un eventual rol personal pe care l-ar fi putut avea în negocieri. Practic, contractul a obligat ţările să cumpere doze de care, se pare, nu ar fi avut nevoie, notează POLITICO.

În aprilie 2022, ministrul polonez al sănătăţii de atunci, Adam Niedzielski, a anunţat că Polonia încetează să mai primească livrări de vaccinuri. El a spus că Varşovia a invocat o clauză de forţă majoră din contract şi a spus că este vorba despre presiunea financiară cauzată de afluxul de refugiaţi din războiul din Ucraina şi de perturbările economice care au urmat. El a explicat, de asemenea, că îmbunătăţirea situaţiei pandemiei a însemnat o nevoie mai mică de vaccinuri. La acea vreme, guvernul polonez era condus de Mateusz Morawiecki, din partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), iar în multe chestiuni Polonia era în mare măsură izolată. (Acum, cel mai probabil, PiS şi Morawiecki vor părăsi guvernarea, lăsând locul liberalilor de centru, în urma alegerilor de luna trecută. – n.r.).

NOUĂ ŢĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST AU CERUT COMISIEI EUROPENE SĂ SCHIMBE ACORDUL

Cu toate acestea, nu a durat mult până când un grup de alte nouă ţări, toate din Europa Centrală şi de Est, au urmat exemplul Poloniei. Deşi nu au mers atât de departe încât să oprească livrările, acestea s-au plâns că au fost obligate să cheltuiască bani pe doze de care nu aveau nevoie într-o perioadă de turbulenţe economice. Aceste ţări au făcut presiuni asupra Comisiei pentru a redeschide contractul şi au ridicat problema în repetate rânduri în cadrul reuniunilor miniştrilor sănătăţii din UE.

Comisia a reuşit să obţină angajamente din partea Pfizer de reprogramare a unor livrări, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a linişti capitalele.

Pe măsură ce ratele de vaccinare au stagnat, ţările din afara grupului din Europa Centrală şi de Est au început şi ele să se alăture apelului pentru o renegociere. La un moment dat, capitalele au început chiar să ceară o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte negocierile iniţiale dintre Pfizer şi Comisie. „Ce s-a promis? Am dori cu adevărat să ştim”, a declarat ambasadorul belgian Pierre Cartuyvels în decembrie 2022.

AVERTISMENTUL PFIZER

În luna mai a acestui an, Comisia a anunţat în mod discret o renegociere substanţială a acordului incriminat. Aceasta reducea – cu o sumă nespecificată – numărul de doze restante, în timp ce livrările vor fi, de asemenea, mai eşalonate, până în 2026.

Cu toate acestea, Polonia a refuzat să semneze acordul revizuit.

Chestiunea părea moartă, fără nicio veste că Pfizer ar fi fost gata să dea în judecată guvernul până acum. Momentul este notabil, venind după alegerile din octombrie din Polonia, în urma cărora PiS a pierdut majoritatea de guvernare, iar opoziţia a câştigat suficiente locuri pentru a-l aduce la putere pe moderatul de centru-dreapta Donald Tusk.

Pfizer îi prezintă astfel lui Tusk o notă de plată piperată, care ar putea ajunge până la 1,4 miliarde de euro, pe baza unui preţ de 19,50 euro pe doză, după cum a relatat Financial Times (detaliile exacte ale contractului rămân secrete). De asemenea, această decizie vine într-un moment în care economia poloneză, de obicei viguroasă, se află în criză.

Pentru Pfizer, însă, este vorba despre un semnal clar pentru orice ţară care ar putea dori să se eschiveze de la plata a ceea ce datorează.

Va fi o încurcătură pentru Donald Tusk, care va dori să menţină bunele relaţii cu Bruxelles-ul şi s-ar putea simţi mai presat să onoreze acordurile negociate prin intermediul unui contract de achiziţii publice comun al Comisiei Europene.

Purtătorul de cuvânt al Pfizer a declarat că decizia a fost luată „în urma unei încălcări contractuale prelungite şi a unei perioade de negocieri cu bună-credinţă între părţi”.