Piețele financiare ne penalizează deja și o vor face cu o intensitate mult mai mare dacă România nu vine rapid cu un plan solid și credibil de reducere a deficitului bugetar, a afirmat, vineri, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).
”Am avut recent curiozitatea să urmăresc pe Google Trends interesul românilor față de termenul ‘deficit’. Rezultatele sunt interesante: în ultimele 12 luni, căutările sunt la nivel maxim, 100 din 100, deci fenomenul preocupă, și nu doar pe noi, economiștii. Dacă privim retrospectiv ultimii 5 ani sau chiar de când există date disponibile, interesul pentru termenul ‘deficit’ nu a fost niciodată atât de ridicat. Acest lucru ne arată clar că problema deficitului bugetar nu este doar o preocupare tehnică, ci și una socială. Ca reprezentant al băncii centrale, profit de ocazie să subliniez aici urgența. Există o urgență în abordarea acestei probleme spinoase, dar necesar a fi adresată. Piețele financiare ne penalizează deja și o vor face cu o intensitate mult mai mare dacă România nu vine rapid cu un plan solid și credibil de reducere a deficitului bugetar. Trebuie să fim conștienți că piețele financiare reacționează prompt, adesea violent, atunci când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie’, a spus Cristian Popa, la conferința ‘România în vâltoarea crizelor. Riscuri, oportunități și ancore pentru dezvoltarea sistemului financiar-bancar în noul context național și global”, organizată de Grupul de presa MediaUno.
Citând din Marin Preda, acesta a arătat că ”timpul nu mai are răbdare cu noi”, iar dacă nu vom acționa cu hotărâre, deficitul bugetar va fi corectat, dar nu de către noi, ci de către piețe, brusc și cu costuri economice, politice și sociale foarte ridicate însă. Potrivit acestuia, consolidarea fiscală ”nu este un moft, ci o necesitate stringentă”.
”Ca economist, ca să adaug și o notă mai personală, cred cu convingere că nu trebuie să renunțăm la principii. Orice efort de consolidare fiscală durabilă trebuie să înceapă printr-o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice și că problema trebuie atacată pornind de la sursă. Eficientizarea alocării resurselor bugetare reprezintă un prim pas firesc într-un proces de ajustare sustenabilă iar risipa nu trebuie tolerată. Rămâne, desigur, întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare. Astfel, următoarea etapă logică, dar și morală, este îmbunătățirea colectării veniturilor, colectare ce este redusă în România. Abia ulterior, în măsura în care cele două demersuri nu sunt suficiente, se poate discuta realist, echilibrat și asumat despre ajustări la nivelul taxării. Orice altă ordine a realizării acestor trei categorii de măsuri poate ridica probleme de moralitate în societate. Și pare că ridică deja. Deși veniturile statului se află pe o pantă ascendentă, ele sunt frecvent și rapid depășite de o dinamică mult mai accelerată a cheltuielilor. Astfel că, fără un control ferm al cheltuielilor, orice progres în materie de venituri riscă să devină puțin relevant”, a declarat Cristian Popa.
El a afirmat că negocierile politice din jurul deficitului sunt firești și nu ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că fac parte din exercițiul democrației.
”Însă, mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic. Așa cum bine spunea Peter Drucker, ‘cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi’. Este esențial ca politica fiscală să fie condusă de o perspectivă pe termen lung, nu de urgențele electorale sau de presiuni conjuncturale. În acest context, merită reamintit un avertisment recent al guvernatorului Băncii Naționale a României: ‘problema datoriei nu a fost niciodată mai apăsătoare’ a transmis recent dumnealui. ‘Credibilitatea politicii fiscale a României joacă un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor, controlul costurilor de împrumut și asigurarea stabilității macroeconomice pe termen lung’. Și așa este. Alegerea măsurilor este o chestiune politică, iar mixul de măsuri va fi, la rândul său, unul politic. BNR nu se implică în acest proces”, a precizat Popa.
El a catalogat drept profund neinspirată ideea vehiculată recent în spațiul public privind introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare și a arătat că experiența altor state europene demonstrează clar că o astfel de taxă generează mai degrabă efecte secundare nedorite decât venituri suplimentare.
”Rezultatul concret al unei asemenea taxe ar fi creșterea economiei informale, dezintermediere financiară, distorsionarea comportamentului economic al populației și, implicit, afectarea stabilității financiare generale”, a spus Cristian Popa.
Potrivit acestuia, stabilitatea financiară reprezintă o precondiție esențială pentru transmiterea eficientă a politicii monetare și contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
”Într-o țară ca România, în care oricum avem multe de realizat până spre media europeană în ceea ce privește intermedierea financiară, o astfel de măsură ar fi total contraproductivă. Nu ne-ar apropia, ci ne-ar îndepărta de economiile dezvoltate spre care dorim să convergem. În locul unor astfel de măsuri cu efecte colaterale majore, este nevoie de curaj politic și de asumare reală a reformelor structurale. Aceste reforme sunt, fără îndoială, nepopulare, la nivel individual, dar absolut necesare pentru dezvoltarea României și integrarea noastră mai profundă în economia europeană și globală, la nivel general. Reformele de fațadă doar amână problemele, cu costuri mari pentru economie și pentru generațiile viitoare. Însă ‘deficitul’ nu este singurul termen aflat în centrul atenției publice. Un alt cuvânt-cheie, rostit tot mai frecvent în spațiul public este ‘incertitudine’. Acest termen domină nu doar titlurile din presă sau analizele economice, ci și comunicările oficiale ale instituțiilor. Cei care au curiozitatea să parcurgă comunicatele de presă ce însoțesc Hotărârile Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României pe teme de politică monetară vor observa că termenul ‘incertitudine’ apare de nu mai puțin de șase ori doar în ultima astfel de comunicare. Nu este o întâmplare, ci o reflectare fidelă a complexității și volatilității mediului în care operăm”, a declarat Cristian Popa.
El a spus că, în această situație, gestionarea politicii monetare se aseamănă cu ”navigarea unui vas de mare tonaj: știm unde vrem să ajungem și ne cunoaștem nava, cu bune și cu rele, direcția însă nu poate fi schimbată brusc, iar furtunile trebuie anticipate și corecțiile de traseu implementate cu mult înainte de a lovi efectiv vremea rea”.
”Ajustările operate prea târziu sunt, de cele mai multe ori, ineficiente sau chiar destabilizatoare, și nu mai salvează vasul de incidente pe mare. Într-un asemenea cadru, politica monetară trebuie să rămână, și va rămâne fermă în ancorele sale, și mai ales ghidată de prudență dar și destul de flexibilă pentru a nu se acumula tensiuni prea puternice. Vom menține o politică monetară cu grijă calibrată, fără a lua decizii impulsive”, a mai afirmat Cristian Popa.
