Populația se împrumută singură: valoarea depozitelor la termen este aproape egală cu cea a creditelor

Problemele care au dus la falimentarea Sillicon Valley Bank din SUA au pus sub semnul întrebării toate sistemele bancare din lume. Toți clienții bancari se tem că vor rămâne fără bani în cazul în care banca dă faliment, chiar dacă statul garantează fondurile personale până la valoarea de 100.000 de euro. Sistemul bancar autohton se află însă într-o situație mult mai bună decât acum 15 ani și chiar mai bună decât băncile din Europa sau SUA, având expuneri limitate la investiții riscante și profituri record la nivelul anului trecut.

Spațiul media a fost inundat în ultimele zile de diferite opinii și analize care iau în calcul o criză bancară în SUA și în Uniunea Europeană. Datele Băncii Centrale Europene au arătat că băncile din regiune s-au confruntat în ultimele luni cu retrageri în creștere de bani din conturi și depozite. În perioada octombrie 2022 – februarie 2023, clienții au retras 214 miliarde euro, adică 1,5% din totalul deținerilor din bănci de 14 trilioane de euro. 

În fapt, banii s-au mutat către depozite la termen cu dobânzi mai mari și către emisiuni de obligațiuni sau titluri de stat, care la fel au randamente în creștere. BCE a arătat că 155 miliarde euro au mers către obligațiuni emise de bănci, majoritatea cu maturități de peste doi ani. Trendul crescător de dobândă a început anul trecut, după ce BCE a dat startul majorărilor pentru a combate inflația. Analiștii băncii americane Jefferies au arătat într-un raport că băncile europene pot face față unor retrageri de 38% din totalul depozitelor fără a fi nevoite să vândă în pierdere bondurile guvernamentale pe care le dețin sau alte active puțin lichide. 

Rămâne problema îndatorării ridicate a unor state sau debitori, care pot genera riscuri asupra stabilității financiare, după cum a semnalat și directoarea Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. „Într-o perioadă în care nivelurile de îndatorare sunt mai ridicate, tranziția rapidă de la o perioadă prelungită  de rate scăzute ale dobânzilor la rate mult mai mari, necesare pentru a combate inflația, generează în mod inevitabil tensiuni și vulnerabilități”, a declarat Kristalina Georgieva, citată de Politico. 

Băncile din România sunt mai puțin afectate

Băncile din țara noastră au înregistrat profituri record anul trecut, iar nivelul de lichiditate este foarte bun. Mai mult, creditarea a pus piciorul pe frână spre ultima parte a anului, după ce dobânzile au crescut, iar condițiile de creditare au devenit și mai greu de îndeplinit. Mai mult decât atât depozitele bancare au crescut în ultima perioadă, inclusiv depozitele la termen, ajutate de randamentele mai mari. 

Economisirea prin depozite bancare la termen a devenit și mai importantă acum, după ce emisiunile de titluri de stat au oferit dobânzi mai mari, iar băncile ar consemna pierderi pentru titlurile deja deținute. Conform calculelor Băncii Naționale a României, expunerea băncilor din România pe titlurile de stat este de circa 20% din active, iar vânzarea acestora ar avea un impact potențial între -25% și +8% în funcție de structura bilanțieră a băncilor și ponderea titlurilor de stat deținute. 

Depozitele clienților neguvernamentali, adică persoane fizice, companii nebancare și instituțiile fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației, au ajuns în ianuarie 2023 la 513,5 miliarde lei, conform ultimelor date disponibile ale Băncii Naționale a României (BNR), în urcare de la 478,8 miliarde lei în ianuarie 2022. Dintre acestea, 303,1 miliarde lei aparțineau persoanelor fizice, iar 187,7 miliarde lei companiilor. 

Dar în totalul acestor depozite sunt trecute și cele overnight, care sunt compuse din banii aflați la vedere în conturi. Acești bani sunt luați în calcul de BNR și de bănci în activitatea de creditare, dar sunt sume ce intră și ies zilnic din bancă, nu sume care să poată fi investite mai departe în credite sau în titluri de stat. Raportul dintre depozitele la termen și creditele date este important pentru balanța băncii, chiar dacă ne aflăm în sistem cu rezerve fracționare. 

Populația deținea  în bănci un total de 303 miliarde lei, în ianuarie 2023, în creștere cu circa 6,5% față de ianuarie 2022. dintre care 164 miliarde lei sunt în conturi la vedere. Aceștia sunt banii rulați în mod frecvent de clienții bancari, principalele intrări fiind veniturile de natură salarială. Dar populația deținea în bănci și depozite la termen, cu o valoare totală de 139 miliarde lei, bani care sunt păstrați ca economii de către clienții bancari. Față de ianuarie 2022, cand depozitele se ridicau la 110,8 miliarde lei, valoarea depozitelor la termen a crescut cu aproximativ 25%. Depozitele la termen în lei însumau 87 miliarde lei, majoritatea cu scadență de până la un an și inclusiv. Depozitele la termen în euro se ridicau la 43,8 miliarde lei, iar cele în alte valute la 8,3 miliarde lei. 

Valoarea creditelor acordate populației se ridica la 170,5 miliarde lei la finele lunii ianuarie 2023, în stagnare față de valoarea înregistrată de-a lungul anului trecut. Din această sumă, aproape 140 miliarde lei erau acoperiți din depozitele la termen ale populației, adică peste 80%. În funcție de valută, împrumuturile în lei se ridicau la 146 miliarde lei, iar cele în valută la 24 miliarde lei. Creditele de consum, pe termen scurt de până în cinci ani, însumau 62 miliarde lei, iar cele pentru locuințe 105 miliarde lei. 

Economiile companiilor

Conturile companiilor adunau, la finele lunii ianuarie 2023, aproape 188 miliarde lei, în creștere de la 173 miliarde lei în ianuarie 2022. Dintre acestea, 116 miliarde lei erau în conturi la vedere, valoare în scădere de la 126 miliarde lei în ianuarie 2022, iar aproape 72 miliarde lei erau în depozite la termen, în urcare semnificativă de la 47 miliarde lei la începutul lui 2022. Majorarea valorii depozitelor la termen este o veste bună pentru bănci, dar pentru mediul economic amânarea investițiilor înseamnă scăderea încredere în economie în general. 

Creditele acordate companiilor se ridicau, în ianuarie 2023, la aproape 180 miliarde lei, în creștere de la 157 miliarde lei la începutul lui 2022. Împrumuturile în lei se ridicau la 98 miliarde lei, iar cele în valută la 82 miliarde lei. Creditele în valută aproape s-au dublat pe parcursul anului trecut, motivul fiind dobânda relativ mică a împrumuturilor în euro. Oricum, valoarea depozitelor la termen, de 72 miliarde lei, acoperă o bună parte din împrumuturile în lei acordate companiilor. 

Imaginea de ansamblu a sistemului bancar autohton ne arată că, în ciuda riscurilor asociate evenimentelor externe care ne pot afecta, nu urmează o criză financiară. Inclusiv rezervele valutare ale BNR, în valoare de 52 miliarde euro (peste 255 miliarde lei), la care se adaugă rezerva de aur, în valoare de 5,7 miliarde euro, sunt suficiente pentru a absorbi șocurile care ar putea apărea în sistemul bancar. Din păcate, rămâne riscul asociat situației internaționale, cu război în Ucraina, care ar putea escalada și anula orice calcul făcut în acest moment.