Producția de electricitate din surse eoliană și solară a depășit pentru prima dată combustibilii fosili în 14 dintre cele 27 de state-membre ale Uniunii Europene (UE), iar regenerabilele asigură aproape jumătate din mixul energetic, relevă datele incluse în raportul EMBER 2026.
Conform documentului, citat de platforma InfoClima, energia solară a crescut accelerat, în timp ce cărbunele a coborât la un minim istoric, iar gazul natural rămâne pe un trend descendent. În acest context, stocarea, bateriile și modernizarea rețelelor devin esențiale.
La nivel european, în 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut la 257 TWh, un nou minim istoric, sub cel din 2024, în timp ce, în 2015, producția ajungea la 705 TWh. Pe acest fond, 19 state-membre au avut o pondere a cărbunelui de sub 5% în mixul energetic, iar Germania și Polonia au fost țările care au concentrat peste 74% din producția de energie electrică din cărbune a UE. Restul statelor au accelerat procesul de utilizare al acestei surse.
În același timp, bateriile au devenit un competitor real pentru producția pe gaz în orele de vârf. ‘Orele cu cerere ridicată de gaz au generat creșteri de preț pentru electricitate. Orele cu producție abundentă din eolian și solar au determinat scăderi semnificative ale prețurilor. În prezent bateriile creează oportunitate economică. Ele stochează energia ieftină produsă în timpul zilei și livrează energie în orele de vârf, când anterior hidrocentralele sau centralele pe gaz stabileau prețul marginal’, a comentat, pe margine raportului, Alexandru Ciocan, specialist în cadrul Energy Policy Group (EPG).
Pe de altă parte, în 2025, costul mediu al electricității din gaz a variat între 101 și 112 de euro/MWh, la nivelul UE.
‘Orele cu vânt și soare abundente coincid din ce în ce mai des cu prețuri reduse. În 2025, 19 state membre au înregistrat cel puțin o oră în care energia eoliană și solară au depășit 70% din producția orară de electricitate. În 2020, doar două state au atins acest prag. În Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania, energia eoliană și solară au furnizat împreună peste 50% din producția de electricitate în cel puțin o treime din orele anului. În majoritatea cazurilor sistemul energetic european fiind interconectat, atenuează volatilitatea prețurilor și presiunea asupra rețelelor. Transferul transfrontalier direcționează energia acolo unde cererea este maximă. O conectivitate mai bună și noi linii de transport, inclusiv în Europa de Est (regiune insuficient integrată) și regiunea nordică, pot reduce suplimentar amplitudinea șocurilor de preț’, explică Ciocan.
La capitolul stocării energiei regenerabile în baterii, pentru utilizare ulterioară în perioadele de cerere ridicată, anul trecut, capacitatea bateriilor de mare putere din UE a depășit 10 GW, față de cei 4 GW înregistrați în 2023, cu aproape jumătate din capacitatea instalată concentrată în Italia și Germania.
În cazul României, datele raportului Ember arată un progres evident, dar insuficient raportat la potențial. Astfel, energia solară este în creștere constantă, atât ca producție, cât și ca pondere în mixul energetic, însă principalele constrângeri rămân capacitatea limitată a rețelelor, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară largă.
‘România este competitivă datorită iradierii solare ridicate și disponibilității suprafețelor. Interesul investitorilor rămâne ridicat. O provocare majoră persistă în modul în care statul gestionează schemele de ajutor de stat. Incertitudinea și modificările frecvente pot limita interesul investițiilor private. Următorul pas este integrarea. Extinderea energiei solare trebuie corelată cu investiții accelerate în rețele, baterii și flexibilitatea cererii. Fără aceste elemente, energia ieftină produsă la prânz nu se va reflecta în prețuri mai mici seara, mai ales că la nivel național sectorul prosumatorilor s-a dezvoltat accelerat, peste 1 GW instalat doar în 2025. Direcția este corectă. Miza este viteza de implementare. Energia solară poate deveni un pilon al securității energetice și al stabilității prețurilor, dacă politicile publice mută accentul de pe instalare pe integrarea eficientă în sistem. În acest moment, energia solară reprezintă mai degrabă o provocare pentru rețelele de distribuție și pentru furnizori’, se menționează în articolul InfoClima.
Pe de altă parte, în viziunea specialistului EPG, România se confruntă cu un interes crescut pentru dezvoltarea de centrale pe gaz, bazat pe resursele interne disponibile, moment în care ‘apare o inconsistență de politică’.
‘România continuă să promoveze investiții în acest sector, dar reclamă în același timp faptul că, în statele din vest, cu o pondere mai mare a regenerabilelor, prețurile la energie sunt semnificativ mai mici. Rămâne deschisă întrebarea sustenabilității economice. Centralele pe gaz vor opera tot mai puține ore, în special în perioadele de vârf. Costurile cu combustibilul, certificatele de emisii și volatilitatea pieței, inclusiv o potențială integrare a hidrogenului pe termen lung, ridică semne de întrebare asupra viabilității acestor investiții pe termen mediu și lung’, subliniază Alexandru Ciocan.
În ceea ce privește cărbunele, România și-a asumat obiectivul unei ieșiri complete din producția de energie pe bază de cărbune până în orizontul anului 2032.
‘Întârzierile în dezvoltarea centralelor pe gaz de la Complexul Energetic Oltenia, alături de ritmul lent al investițiilor în surse regenerabile și de o infrastructură de interconectare insuficient dezvoltată, au determinat solicitarea prelungirii funcționării unor grupuri programate pentru închidere în 2025. Autoritățile au justificat această decizie prin considerente de securitate energetică și adecvanță a sistemului. Măsura menține temporar producția pe cărbune în mixul energetic, dar prelungește expunerea la costuri ridicate, la prețul certificatelor de emisii și la riscuri de neconformare cu obiectivele climatice asumate. Pe termen mediu, centralele pe cărbune rămân nesustenabile din punct de vedere economic. Funcționarea lor va deveni tot mai dificilă într-o piață dominată de energie regenerabilă, flexibilitate și soluții de stocare (…)’, consideră specialistul.
Raportul citat evidențiază faptul că, în privința capacității instalate în baterii energie eoliană și solară, România se plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană.
