Rata deprivării materiale şi sociale în rândul tinerilor este de patru ori mai mare în România decât în UE

Rata deprivării materiale şi sociale severe în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani a fost de 6,1% în Uniunea Europeană în anul 2021, însă în România s-a cifrat la 23%, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În rândul statelor membre, proporţia tinerilor care au fost grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social a fost mai mică de 3% în 11 dintre cele 26 de state membre pentru care sunt disponibile date: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Ţările de Jos, Croaţia, Slovenia, Finlanda, Austria şi Estonia.

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare proporţie a tinerilor grav defavorizaţi din punct de vedere material şi social sunt România (23,1%), Bulgaria (18,7%) şi Grecia (14,2%).

Datele Eurostat mai arată că în 2021 aproximativ 25,3% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani din Uniunea Europeană, sau 17,8 milioane de persoane, erau în pericol de sărăcie sau excluziune socială. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul tinerilor varia între 36,1% în România şi 10,6% în Cehia.

În majoritatea statelor membre, riscul de sărăcie este mai mare pentru tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani decât pentru populaţia totală. În schimb, în opt state membre UE riscul de sărăcie în rândul tinerilor este mai mic decât în rândul populaţiei generale.

Tot potrivit Eurostat, 6,5 milioane de persoane cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în 2021 în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii, echivalentul a 9,4% din populaţia acestui grup de vârstă. În rândul statelor membre, Danemarca (16,1%), Grecia (15%) şi Irlanda (13%) au înregistrat cele mai mari proporţii ale tinerilor care trăiau în gospodarii cu o intensitate foarte redusă a muncii. La polul opus, cele mai mici proporţii se înregistrau în Slovenia (3,5%), Malta (3,7%), Polonia (3,8%) şi România.