Războiul contra „păcănelelor”: un pariu împotriva dependenței care lasă urme în economie

Cele peste 4.500 de agenții de pariuri sportive și jocuri de noroc care funcționează în prezent în România sunt în pericol. Tot mai multe primării par a decide interzicerea lor, iar mișcarea va avea o serie de urmări, dintre care și unele mai puțin așteptate.

La sfârșitul lunii februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a transferat consiliilor locale competența de a decide asupra regimului jocurilor de noroc pe teritoriul fiecărei unități administrativ-teritoriale. Asta a dus deja la un număr semnificativ de localități (în special din zona urbană medie și mare) care au anunțat că au de gând să interzică total astfel de activități.

Primăria Sectorului 6, de exemplu, a inițiat deja un proiect, care a fost aprobat în consiliul local. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie votat și în Consiliul General al Capitalei. „Dacă faceți o plimbare pe Bulevardul Iuliu Maniu o să vedeți genul acesta de bussinesuri din 100 în 100 de metri. E fie un salon de păcănele, fie unul de pariuri. Eu cred că trebuie să avem o întrebuințare mai bună a spațiilor comerciale”, explica decizia primarul interimar Paul Moldovan.

Și edilul din Slatina, Mario de Mezzo, a declarat că se va lua o decizie radicală privind agențiile fizice. „Nu le vom muta la marginea orașului, nu le vom reloca, le vom interzice definitiv. Sigur că această decizie nu se va implementa peste noapte, pentru că aceste săli au deja o autorizație de funcționare emisă de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, care este emisă pe un an de zile. Pe măsură ce aceste autorizații de funcționare vor expira, noi nu vom autoriza sălile de joc să continue funcționarea”, explica el pentru un post TV. Declarații similare au venit și din alte localități mai mici sau mai mari din toate colțurile țării. Printre ele, Iași, Constanța, Craiova, Bacău, Cluj Napoca, Ploiești, Vaslui, Drăgășani ori Zărnești.

Unele administrații au luat măsuri ceva mai nuanțate. La Pitești, de pildă, vor fi interzise agențiile stradale, dar vor fi permise cele din hoteluri și mall-uri. Sălile rămase vor avea restricții privind culoarea exteriorului, nu vor avea reclame luminoase și vor plăti „o taxă anuală substanțială”, au arătat autoritățile. În Alba Iulia s-a propus interzicerea sălilor de jocuri, dar menținerea agențiilor de pariuri. În unele locuri s-au propus interdicții pentru anumite zone sau taxe foarte mari, menite să descurajeze astfel de afaceri (minim 250.000 de lei pe metru pătrat pe an și, chiar și atunci, să poată funcționa doar în malluri și hoteluri de patru și cinci stele, după cum propun autoritățile din Brașov).

Efecte neplăcute

Impactul interdicțiilor ar fi, în opinia Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), organism reprezentativ pentru peste 90% din piața de profil din România, semnificativ. Dacă s-ar aplica în toate orașele și comunele, pierderile economice totale (incluzând aici sectoarele economice partenere) ar fi de circa 1,3 miliarde de euro pe an, din care aproape 700 de milioane de euro pierderi directe la bugetul de stat (sub forma neîncasării impozitelor și taxelor specifice, dar și a contribuțiilor sociale sau a impozitului pe venit pentru angajații agențiilor închise). Asta pentru că ar fi puse în pericol și peste 28.000 de locuri de muncă în cele 3.160 de agenții de pariuri sportive și 1.361 de săli de jocuri existente, arată FEDBET.

„Deși actul normativ urmărește descentralizarea administrativă și consolidarea capacității financiare a localităților, aplicarea sa necorespunzătoare, prin decizii de interzicere totală, ar produce efectul exact opus: eliminarea unei surse importante de venit local înainte ca aceasta să fi fost valorificată. În plus, impactul ar fi deosebit de sever în orașele mici și mijlocii, unde aceste locuri de muncă reprezintă adesea unele dintre puținele disponibile în sectorul serviciilor”, mai spun cei de la FEDBET, care adaugă că printre potențialele urmări neplăcute ale interdicțiilor s-ar putea număra redirecționarea cererii către piața neagră, „unde statul pierde simultan veniturile fiscale, controlul și orice instrument de protecție a consumatorilor”, și sugerează o abordare diferită și mai nuanțată. Printre soluțiile propuse se numără renunțarea la interdicția totală și trecerea la o stabilire clară a zonelor permise pentru amplasarea locațiilor de jocuri de noroc.

Afaceri în pericol

Până una-alta, interdicțiile încep să se simtă în diverse moduri. Iar impactul este de-abia la început. Este clar că va fi puternic afectată piața spațiilor comerciale, în unele orașe ea urmând să fie inundată brusc de o ofertă suplimentară, cea ce va duce la scăderi de prețuri și reconfigurări chiar și pentru proprietarii și chiriașii care nu aveau nimic de-a face cu jocurile de noroc. „Chiar mă aștept să pot renegocia în jos chiria dacă se desființează casele de pariuri. La parterul blocului unde este afacerea mea sunt nu mai puțin de patru agenții care ar urma să-și încheie activitatea, așa că voi avea de unde alege dacă nu mă înțeleg cu proprietarul”, spune Marius Popescu, patronul unui magazin de haine second hand de pe Bulevardul Iuliu Maniu din București.

Pe lista pierzătorilor se vor număra, cu siguranță, și furnizorii de terminale de gaming. Aceștia câștigă sume impresionante atât din vânzarea sau închirierea aparatelor, fie ele slot machines sau video loterie, cât și din mentenanța oferită ulterior. Novo Investment Ro SRL, de pildă, divizia Novomatic România care se ocupă de distribuția, închirierea și mentenanța terminalelor are în grijă peste 10.000 de echipamente de joc, gestionate prin șapte centre regionale. În 2024 compania a raportat venituri de aproape 81 de milioane de lei. Rămâne de văzut cum vor fi influențate aceste cifre de noile interdicții, dar cel mai probabil efectele vor fi negative.

Indirect, vor suferi pierderi și cei care furnizau servicii adiacente, cum ar fi companiile de utilități (terminalele de jocuri fiind, de exemplu, destul de mari consumatoare de energie), dar și cele care oferă servicii de securitate și pază sau de transport valori (sumele peste echivalentul a 10.000 de euro fiind, conform legii, deplasate doar prin intermediul firmelor specializate).

Jumătatea plină?

Surse din zona industriei de betting și gambling spun că nu toată lumea din acest sector este deosebit de îngrijorată de valul de  interdicții care se conturează. „Unii cred (dar se amăgesc, dacă mă întrebați pe mine) că publicul îi va urma în alte zone din oraș sau chiar în alte localități, unde va fi permisă în continuare funcționarea agențiilor fizice. Alții, însă, sunt convinși (și aici s-ar putea să aibă mai multă dreptate) că jucătorii li se vor muta pe platformele online”, spune Andra D., manager în cadrul unei companii care oferă servicii de suport companiilor de jocuri de noroc.

Și alți oameni din domeniu spun că faptul că nu am asistat la proteste semnificative ori la campanii de contestare a noilor interdicții ar putea fi un semn că cei din firmele de jocuri și-au făcut calculele și și-au dat seama că nu vor ieși prea „șifonați”. „Cel puțin cei cu site-uri puternice și deja cu o reputație bună printre jucători stau destul de liniștiți. În destule cazuri de acest gen agențiile fizice erau doar complementare businessului principal, care era deja cel din online. Așa că aș îndrăzni să spun că unii sunt chiar un pic bucuroși, căci vor scăpa de cheltuielile cu chiria, utilitățile, întreținerea aparatelor și plata personalului. Asta în timp ce o parte din cei care mergeau în agențiile concurenței s-ar putea acum să fie atrași spre site-urile lor”, explică un șef de departament dintr-o cunoscută firmă de pariuri sportive, refuzând, totuși, să dezvăluie cum privește compania sa schimbările și provocările aduse de noile condiții din piață.