Rin-Dunăre, coridorul proiectelor românești întârziate

România are proiecte de infrastructură în valoare de 26,3 miliarde de euro pe coridorul Rin-Dunăre, însă mai multe investiții importante înregistrează întârzieri sau nu au încă finanțarea confirmată. Situația este prezentată în primul plan de lucru al Margaridei Marques, coordonatoarea europeană pentru acest coridor al rețelei TEN-T. Publicat în septembrie 2026, documentul analizează stadiul infrastructurii și resursele necesare modernizării, iar printre principalele probleme semnalează dificultățile din procedurile de achiziție și lipsa finanțării pentru unele proiecte.

Coridorul Rin-Dunăre este rezultatul reconfigurării rețelei transeuropene de transport (TEN-T: Trans-European Transport Network), după Regulamentul (UE) 2024/1679, prin integrarea unor secțiuni din fostul coridor Orient-Est Mediteranean. Acesta leagă porturile germane de la Marea Nordului și Marea Baltică de porturile românești de la Marea Neagră, traversează nouă state membre (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, România și Slovacia) și două țări vecine (Serbia și Ucraina), iar spre est se extinde până la Liov. Însumează 12.833 km de cale ferată, 6.351 km de căi navigabile interioare și 6.917 km de drumuri.

Segmentul românesc include 2.818 km de cale ferată, 1.285 km de Dunăre și canale și 1.456 km de drumuri, alături de 12 aeroporturi, șase porturi, 18 terminale feroviar-rutiere și cinci noduri urbane. Nodurile urbane sunt zone în care infrastructura pentru transporturile pe distanțe lungi se conectează cu transportul regional și local.

Pentru România, dezvoltarea coridorului poate îmbunătăți accesul companiilor la piețele europene și poate susține activitatea Portului Constanța, dar rezultatele depind de continuitatea legăturilor. Termenele generale ale politicii TEN-T sunt 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală. Aceste termene privesc dezvoltarea rețelelor și îndeplinirea cerințelor aplicabile fiecărei categorii.

Marile proiecte feroviare rămân în urmă

Calea ferată concentrează o parte importantă a problemelor identificate în România. Documentul prezentat de către Margarida Marques constată în ceea ce ne privește că mai multe proiecte au întârzieri din cauza achizițiilor, a procedurilor administrative complexe și a lipsei finanțării asigurate. Astfel, reabilitarea și construcția liniei noi Craiova-Caransebeș (234 km) și reabilitarea liniei Brașov-Simeria, în special secțiunile Brașov-Apața și Cata-Sighișoara, sunt afectate de anulări repetate ale licitațiilor sau de contestații privind evaluarea ofertelor. Pentru modernizarea nodului feroviar București, pentru linia București-Videle-Roșiori-Caracal-Craiova și pentru secțiunea Predeal-Brașov, sursa de finanțare a proiectării și a execuției nu este încă confirmată. Modernizarea liniei București-Craiova-Caransebeș, estimată la 7,6 miliarde de euro și programată pentru 2030, se numără printre cele mai mari proiecte care nu au început încă, iar studiul de fezabilitate pentru București-Craiova a fost finalizat în iulie 2025, cu reabilitarea prevăzută după 2027. Mai mult, tunelul Brașov-Predeal și modernizarea liniei București-Craiova-Caransebeș sunt descrise drept priorități cu relevanță strategică, aflate încă la nivel de studiu. Raportul mai reține și  restricțiile de sarcină pe osie de pe rutele Cluj (Apahida)-Coșlariu și Buzău-Făurei-Fetești.

Printre realizări documentul citat menționează subsecțiunea a doua a liniei Curtici-Simeria, dată în folosință în 2024-2025, secțiunea Coșlariu-Sighișoara, finalizată recent, pentru viteze de 160 km/h, și reabilitarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, ale cărei faze suplimentare sunt în curs. Planul liniilor de mare viteză al UE, publicat în noiembrie 2025, vizează o legătură Budapesta-București de puțin peste șase ore, față de aproximativ cincisprezece în prezent, însă proiectul rămâne la stadiul de fezabilitate și planificare.

Digitalizarea avansează lent

Modernizarea feroviară include și sistemele de semnalizare, control și comunicații. ERTMS, Sistemul european de management al traficului feroviar, urmărește utilizarea unor soluții comune, care să permită circulația între rețelele naționale. ETCS, Sistemul european de control al trenurilor, este componenta care supraveghează circulația și respectarea limitelor permise, inclusiv a vitezei, și poate interveni automat pentru protecția trenului. GSM-R este sistemul de comunicații radio feroviare urmărit în plan, folosit pentru comunicații de voce și pentru transmiterea datelor. Electrificarea unei linii și instalarea acestor sisteme sunt investiții diferite: o linie poate permite tracțiunea electrică fără să fie echipată cu ETCS.

La nivelul coridorului, planul de lucru prezentat indică o electrificare de 90% și o conformitate de 76% cu cerința privind sarcina pe osie de 22,5 tone. Digitalizarea este însă slabă, astfel că la finalul lui 2024, ETCS funcționa pe 14% din coridor (circa 1.700 km), alți aproximativ 3.500 km (27%) fiind în construcție, iar GSM-R acoperea 57%. Planurile naționale ajung la 54% în 2030, 64% în 2035 și 71% în 2040, iar Sistemul european unic pentru controlul, comanda și semnalizarea feroviară (ERTMS – European Rail Traffic Management System) ar acoperi 63% din rețeaua centrală în 2030 și doar 41% din cea extinsă în 2040, deși termenele din Regulamentul TEN-T sunt anii 2030, respectiv 2040. 

Pentru România, programul național de implementare a ERTMS prevede ETCS pe aproximativ 70% din rețeaua de pe coridor până în 2030, iar restul liniilor nu sunt incluse în plan, în condițiile în care singura secțiune în funcțiune astăzi este Buftea-Brazi. Mai multe legături transfrontaliere dintre Ungaria și România nu sunt prevăzute cu ETCS, iar pe secțiunea Moravița-Belgrad lipsesc planurile de pe partea sârbă.

Autostrăzile și presiunea termenelor

România are cel mai mare portofoliu rutier de pe coridor: 13 proiecte, de aproximativ 10,4 miliarde de euro, aproape jumătate din costurile rutiere identificate, toate pe rețeaua centrală și programate pentru 2030. Între ele se numără continuarea autostrăzii Lugoj-Deva, viitoarele Lugoj-Drobeta-Turnu Severin și Timișoara-Moravița și A1 Sibiu-Pitești. Trei investiții majore, în jurul Bucureștiului și pe axa Sibiu-Pitești, însumează circa 4 miliarde de euro cu finanțare europeană aprobată: finalizarea este așteptată din august 2026 pentru Centura București Nord și în noiembrie 2027 și martie 2028 pentru secțiunile Sibiu-Pitești. Deschiderea unor porțiuni din A0 în 2023-2025, finalizarea drumului expres Craiova-Pitești în august 2025 și tronsoanele Băiculești-Pitești (decembrie 2024) și Curtea de Argeș-Băiculești (iunie 2025) sunt alte aspecte pozitive subliniate în raport.  Aproximativ jumătate din rețeaua rutieră românească de pe coridor nu respectă cerințele privind carosabilele separate și lipsa intersecțiilor la nivel, iar detecția pentru siguranță este scăzută. Pe sectorul București-Giurgiu, un studiu de fezabilitate pentru un drum de mare viteză este așteptat până în 2027, iar cel pentru podul rutier și feroviar Giurgiu-Ruse până la finalul lui 2028, cu lucrări în perioada de programare 2028-2034. 

Investiții pentru condiții mai bune pe Dunăre

Sectorul comun româno-bulgar al Dunării este considerat o strangulare principală a coridorului din cauza apelor mici sezoniere și a albiei instabile, iar proiectul FAST Danube II, programat până în decembrie 2028, înregistrează deja un an de întârziere.  Raportul cere o atenție politică sporită din partea autorităților de la București și Sofia și propune întâlniri periodice pentru coordonarea acțiunilor. În ceea ce privește Constanța, pachetul de investiții include accese rutiere și pasaje în Constanța și Midia pe circa 30,1 km, din 2025 până în 2031, cu 122 de milioane de euro, și a doua etapă din zona fluvial-maritimă, cu 10 milioane de euro, programată până în 2026. 

360 de proiecte și 186 de miliarde de euro pentru modernizarea coridorului

Pe ansamblu, lista de proiecte de pe coridorul Rin-Dunăre cuprinde 360 de proiecte, cu o valoare cumulată de 195,7 miliarde de euro, dintre care 296 sunt în curs, în valoare de 188,4 miliarde de euro. Proiectele feroviare reprezintă peste 156,9 miliarde de euro, drumurile 21,1 miliarde de euro și căile navigabile 4,9 miliarde de euro. Pe țări, Germania are alocate 68,7 miliarde de euro, Cehia 40,4, Austria 26,4, România 26,3 și Slovacia 20,8. Dintre cele 190 de proiecte feroviare, 85 nu au o dată de finalizare raportată, iar proiectul-vedetă al coridorului este tunelul transfrontalier de circa 30 km dintre Dresda și Praga. Printre prioritățile strategice fixate de raport se numără eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă, interoperabilitatea și digitalizarea, integrarea porturilor, a terminalelor și a aeroporturilor, navigația fiabilă pe Dunăre, mobilitatea militară și reziliența la schimbările climatice.