Riscul unui război valutar: realitate sau ficțiune?

Fiecare ciclu economic este marcat de un război valutar. În anii 1920, Franța, Germania și Belgia și-au devalorizat monedele pentru a reveni la standardul aurului, abandonat în timpul Primului Război Mondial. În anii 1930, marile economii ale lumii au recurs la devalorizări competitive pentru a recupera prosperitatea pierdută după prăbușirea bursei americane din 1929. În 2024, puterea dolarului ar putea declanșa un nou război valutar, explică Alin Latu, Country Manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii.

 Ne îndreptăm către un nou război valutar? Deocamdată, doar câteva țări au intervenit pentru a contracara deprecierea monedelor lor față de dolar, acestea având în comun un lucru: toate sunt situate în Asia. Indonezia a majorat ratele dobânzilor în luna mai pentru a susține rupia, în timp ce Japonia se bazează pe achiziții directe de yeni pe piața valutară.

Succesul incert al intervențiilor Băncii Japoniei

Potrivit ultimelor estimări, cele două intervenții recente ale Băncii Japoniei au costat aproximativ 60 de miliarde de dolari. Deși Japonia dispune de rezerve valutare considerabile și, în teorie, poate continua să intervină pe piață, eficacitatea unei astfel de intervenții unilaterale rămâne îndoielnică. Istoria arată că intervențiile valutare reușite au fost, de obicei, cele coordonate și aliniate cu politica monetară globală.

Pentru ca intervenția Japoniei să fie cu adevărat eficientă, ar fi necesar ca și Trezoreria SUA să participe la acest efort prin achiziționarea de yeni, un pas care nu este prevăzut în prezent. În plus, Banca Japoniei ar trebui să continue procesul de normalizare a politicii sale monetare. O politică monetară extrem de acomodativă pe termen lung nu este compatibilă cu menținerea unei monede puternice.

Devalorizări monetare competitive în Asia

Piața globală este preocupată de riscul unor devalorizări competitive în Asia ca răspuns la dolarul puternic. O devalorizare a yuanului ar putea fi prima piesă de domino, permițând Chinei să își recâștige competitivitatea și să își stimuleze economia bazată pe exporturi la nivelurile anterioare pandemiei. Acest scenariu a fost o sursă de îngrijorare pentru analiști de luni de zile.

Însă există un risc real? „Nu considerăm că există un risc real pentru o depreciere semnificativă sau chiar o devalorizare a yuanului. China are un excedent semnificativ de cont curent, situat între 1-2% din PIB-ul țării. Excedentul comercial este de 3-4% din PIB, iar excedentul comercial al industriei prelucrătoare depășește 10% din PIB. Având în vedere dimensiunea economiei chineze, care se ridică la 18 trilioane de dolari, reprezentând 15% din PIB-ul global, aceste excedente sunt imense”, explică Alin Latu.

Riscul exodului de capital 

Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu există provocări. Mulți exportatori evită să-și convertească profiturile în renminbi din cauza diferențelor dintre ratele dobânzilor și a lipsei de încredere în politica chineză, ceea ce conduce la ieșiri semnificative de capital. În 2023, exodul de capital a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani. De asemenea, o devalorizare a yuanului ar putea amplifica exodul de capital, similar cu ceea ce s-a întâmplat în perioada 2015-2016. Acest episod dureros din istoria economică a Chinei determină Beijingul să fie precaut în gestionarea cursului de schimb. De la începutul anului, China a încercat să mențină stabilitatea renminbi-ului față de dolar fără a recurge la rezervele valutare substanțiale ale băncii centrale. În schimb, s-a bazat pe stabilirea zilnică a cursului valutar și pe intervenții directe pe piața băncilor comerciale publice pentru a semnaliza că nu se dorește o depreciere a yuanului în raport cu dolarul.

Manipularea pieței monetare?

Spre deosebire de epoca Trump, administrația Biden pare mulțumită de nivelul yuanului. Excedentul de cont curent al Chinei nu este suficient de mare pentru ca Trezoreria SUA să îl considere un semn de manipulare monetară. În plus, creșterea rezervelor valutare ale Chinei este relativ stabilă, ceea ce indică și mai mult faptul că nu există manipulare. În cele din urmă, Washingtonul este foarte conștient de faptul că presiunea descendentă asupra yuanului reflectă parțial dolarul puternic.

Atât timp cât Rezerva Federală a SUA nu va scădea ratele – ceea ce nu este sigur că se va întâmpla în acest an – dolarul puternic va rămâne o problemă pentru China și pentru restul lumii. Cu toate acestea, analiștii iBanFirst consideră că devalorizările competitive, în special în China, nu sunt răspunsul adecvat la dolarul puternic.