Riscuri Climatice: Companiile încă nu reușesc să adopte strategii climatice concrete

Există o profundă deconectare între strategia climatică și strategia corporativă a organizațiilor, conform ultimei ediţii EY Climate Risk Barometer. Deși și-au asumat angajamente privind clima, aproape jumătate (47%) dintre companiile chestionate nu au publicat niciun plan de tranziție care să le susțină. Un procent de 74% dintre companiile respondente nu includ impactul cantitativ al riscului climatic în datele pe care le fac publice, ceea ce denotă că schimbările climatice nu sunt luate în considerare în același mod ca și alte riscuri materiale și reflectă tendința ca strategia climatică să rămână separată de raportarea corporativă. În pofida îmbunătățirii nivelului de informații furnizate (+6% de la an la an) și a calității informațiilor (+6% de la an la an), în special în economiile în curs de dezvoltare, ritmul de schimbare rămâne prea lent, deoarece ajungem într-un moment fără cale de întoarcere, în care progresul în materie de raportare nu este suficient și este nevoie de o serie de acţiuni de transformare la nivel organizaţional.

Barometrul EY, aflat la a cincea ediție, este un punct de referință consacrat care evaluează progresele înregistrate atât în ceea ce privește acoperirea, cât și calitatea informațiilor referitoare la climă. Acesta analizează peste 1.500 de companii din 51 de țări, pentru a evalua performanța în raport cu standardele stabilite de Grupul de lucru pentru informații financiare legate de climă (TCFD). Barometrul măsoară companiile în funcție de numărul de informații pe care le publică (acoperire) și de amploarea și nivelul de detaliu al fiecărei informații (calitate).

Potrivit Barometrului, gradul de acoperire al informaţiilor publicate continuă să se îndrepte în direcția bună, crescând de la 84% în 2022, la 90% în 2023. Cu toate acestea, calitatea acestora rămâne scăzută, la 50%, cu o îmbunătățire de 6% faţă de anul anterior, determinată doar de necesitatea de a se pregăti pentru cerințele tot mai mari ale noului regulament al Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB). Barometrul arată o lipsă continuă de granularitate în ceea ce privește raportarea și eficacitatea reglementărilor. În topul piețelor în ceea ce privește calitatea informațiilor referitoare la climă au fost Marea Britanie (66%), Germania (62%), Franța (59%), Spania (59%), SUA (52%). India (36%), China și Filipine (ambele 30%), Indonezia (22%) au fost menționate ca necesitând îmbunătățiri semnificative.

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Datele de până la sfârșitul lunii octombrie au arătat că în 2023 se înregistra o creștere a temperaturii globale de aproximativ 1,4oC peste nivelurile preindustriale, din cauza creșterii continue a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili și a revenirii modelului climatic El Niño. În deschiderea COP28, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut o reducere drastică a emisiilor „deoarece politicile actuale ne conduc spre o creștere a temperaturii de 3oC, care va distruge pământul”. După un deceniu de reglementare sporită în ceea ce privește publicarea de informații privind dezvoltarea durabilă a companiilor, accentul se pune acum pe acțiune și pe trecerea de la angajamente și obiective, la rezultate tangibile. Raportul EY din acest an a evidențiat îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea și gradul de acoperire al rapoartelor referitoare la climă. Cu toate acestea, în timp ce un număr tot mai mare de companii au investit timp și energie pentru a se implica în noile reglementări, cum ar fi ISSB IFRS2 și CSRD ESRS1, imaginea de ansamblu este îngrijorătoare. 

Potrivit cercetării EY, doar 53% dintre companiile care fac obiectul studiului furnizează informații în raport cu un anumit tip de plan de tranziție. În Marea Britanie, o țară fruntașă în publicarea de informații despre emisiile de carbon, peste 80% dintre firmele cotate la bursă declară că s-au angajat să devină net zero până în 2050. Cu toate acestea, doar 5% dintre aceste firme au făcut publice planuri de tranziție detaliate și aplicabile. Deși este corect să spunem că multe companii își publică pe larg obiectivele pe termen lung de zero emisii nete, există încă puține dovezi că societățile își fac publice planurile reale pe termen scurt și mediu sau progresele înregistrate până în prezent în privința angajamentelor pe care și le-au asumat.

Timpul pentru a menține încălzirea globală la o traiectorie de sub -2°C se reduce și nu există nicio îndoială că așteptările sunt în creștere. Prin urmare, a venit momentul să depășim simpla colectare și analiză a datelor pentru a ne conforma unor cerințe de raportare mai stricte și să folosim datele pentru a susţine deciziile operaționale și strategice, precum și pentru a pune în aplicare planuri de tranziție eficiente, care să țină seama de riscurile fizice și de tranzițiile actuale și să includă scenarii de risc plauzibile care ar putea avea un impact asupra companiilor în viitor. În prezent, ne confruntăm cu o tranziție istorică. Liderii au o mare oportunitate de a trece dincolo de termenul scurt și de conformitatea elementară și de a privi decarbonarea ca pe un motor competitiv pentru strategia lor de business.”

În acest an, Barometrul EY a aprofundat și a explorat trei noi domenii care vor dicta peisajul raportării în următorii ani: nivelul în care riscurile și oportunitățile legate de climă sunt reflectate în situațiile financiare ale companiilor, un indicator al gradului de înțelegere de către companii a riscurilor și oportunităților legate de schimbările climatice, plus dorința acestora de a face publice aceste date; planificarea tranziției, pentru a evalua dacă și cum trec companiile de la angajament la acțiune corporativă; și pregătirea pentru raportarea de informații suplimentare în legătură cu pregătirea sau adoptarea proiectelor de standarde ISSB S2.

Performanța companiei

Atunci când se analizează relația cu performanța corporativă, doar una din trei companii intervievate raportează în situațiile financiare legăturile cantitative sau calitative între impactul de climă, ceea ce sugerează că riscul și impactul climatic nu sunt luate în considerare în mod egal în cadrul performanței financiare. În plus, 42% dintre companiile intervievate nu realizează o analiză a scenariilor în contextul lanțului valoric al companiei și al dinamicii mai ample a pieței. Toate acestea înseamnă că schimbările climatice nu sunt încă privite în contextul creșterii afacerii și cele mai multe companii continuă să fie mai puțin deschise să își facă publice strategiile privind oportunitățile legate de climă (68%) decât cele privind riscurile (77%).

Planificarea tranziției

Este nevoie de eforturi pentru planificarea tranziției. Aproape jumătate (47%) dintre companiile intervievate nu dezvăluie modul în care intenționează să își orienteze modelul de afaceri și operațiunile pentru a se alinia la cele mai recente recomandări privind clima. Dintre cele care îşi fac cunoscute planurile (53%), nivelul de detaliu rămâne limitat. Sectoarele expuse la cel mai mare risc climatic au, în mod nesurprinzător, cele mai detaliate planuri, inclusiv energia (60%), mineritul (60%), transporturile (58%) și telecomunicațiile și tehnologia (57%). Cu toate acestea, agricultura rămâne în urmă, doar 43% dintre cei intervievați din acest sector dezvăluind orice formă de plan de tranziție.

Pregătirea pentru conformitate

Raportul arată că societățile care au înțeles legăturile dintre riscul climatic și strategia de creștere a afacerii sunt bine poziționate pentru a face față noilor cerințe de publicare a informațiilor legate de climă, cum ar fi Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) S2, dar cele care continuă o abordare bazată doar pe conformitate sunt mai expuse la dificultăți în îndeplinirea noilor cerințe de raportare legate de climă.

Raportul menționează trei acțiuni esențiale pe care companiile ar trebui să le ia în considerare pentru a sprijini agenda globală privind clima:

• Schimbarea mentalității de la povară, la acțiune: în companiile cu cele mai bune performanțe, raportarea de informații este folosită pentru a stimula comportamentul și acțiunea, considerând conformitatea cu riscurile climatice drept o oportunitate de acțiune. În aceste companii, publicarea detaliată și riguroasă a datelor este însoțită de strategie și acțiune. 
• Agenda privind reducerea emisiilor de carbon bazată pe date: datele nu ar trebui să fie izolate, ci ar trebui să fie conectate și integrate în gestionarea riscurilor și utilizate pentru a determina reducerea emisiilor de carbon.
• Creșterea gradului de conștientizare a consiliului de administrație: datele privind clima ar trebui să fie utilizate la nivelul consiliului de administrație pentru a fi incluse în strategia corporativă, unde liderii au în vedere o abordare a impactului climatic în întreaga organizație.