Rodica Lupu, mama start-up-urilor românești

„Tinerii antreprenori sunt cei care definesc viitorul economiei românești“ – este motto-ul după care Rodica Lupu și-a definit activitatea în antreprenoriat. Specialist în fonduri europene și avidă după inovație, ea a reușit să atragă în România peste 100 de milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru clienți și pentru parteneri. Absolventă a unui program de MBA în Londra și San Francisco, la Hult International Business School, Rodica Lupu este și expert al Comisiei Europene (TAIEX) în domeniul pieţei interne, în special piaţa internă a serviciilor nefinanciare. Este, de asemenea, Business Angel, formator, speaker și autor. Dar un tablou complet al unei femei care, mai presus de toate, vrea să construiască pentru țară și pentru generațiile tinere este greu de făcut. 

„Avem o cultură antreprenorială slab dezvoltată”, spune Rodica Lupu, cu tristețe, dar și cu optimism. „Din păcate, încă ne aflăm în paradigma aceasta a unui sistem educațional care, de la primul până la ultimul an de școală, are tendința să strivească personalitatea. Avem tendința să uniformizăm copiii și, prin urmare, ulterior, adulții. Ne pregătim pentru mediocritate, din păcate. În acest context, educația antreprenorială, la orice vârstă, e bine venită, pentru că, fie că ajutăm diverși oameni să devină antreprenori, fie că pur și simplu le trezim spiritul inovativ, îi facem să fie mai asumați, să fie chiar un fel de antreprenori acolo unde lucrează, adică intraprenori, cum se spune, să aibă o motivație intrinsecă, nu doar bazată pe factori externi. Acest tip de educație face ca, per ansamblu, calitatea resursei umane din România să crească”, explică antreprenoarea.

Intrarea ei în lumea de business nu a fost planificată, ci a ținut mai degrabă de conjunctură și de un context creat chiar de ea însăși. Se ambiționase să acceseze bani europeni pentru o instituție la care lucra, și atât de tare și-a dorit să își dovedească valoarea încât povestește că și-a luat concediu de odihnă și, timp de câteva săptămâni, a lucrat pe cont propriu. A reușit să câștige un proiect, iar de aici porțile i s-au deschis către antreprenoriat, pe care, oricum, crede că îl avea în ADN deja. „Cred că eu am fost antreprenor dintotdeauna, sub o formă sau alta. În toate etapele vieții mele, în diferite joburi pe care le-am avut, întotdeauna găseam ceva de făcut care era altceva decât era în fișa postului. Îmi plăcea să fac lucruri care să îi motiveze și pe colegi, îmi plăcea să creez echipe, îmi plăcea să creez proiecte care să ne țină în priză. Această afacere actuală, specializată pe managementul inovării și pe finanțare, are la origine un proiect intraprenorial. A fost un demers pe care eu l-am făcut ca angajat, de a atrage fonduri europene la un nivel destul de mare pentru un proiect extrem de ambițios, pe care voiam să îl realizez în instituția în care lucram. După ce am reușit, am văzut că este un potențial uriaș aici, și au văzut și alții ce am făcut, așa că au început să apară cererile. Deci, cumva, sunt o norocoasă către care a venit cererea înainte să lansez eu oferta.”

Dacă nu ți-e lene, poți accesa fonduri europene

Așa a luat naștere, în urmă cu mai bine de 15 ani, Loop Operations, o companie de consultanţă în managementul inovării și finanțare, care s-a ocupat de proiecte cu impact național sau regional. Secretul succesului ei? „Avem două secrete. Unul este mai tangibil, celălalt este aproape de natura ezotericului, să spun așa. Principalul secret este că suntem foarte serioși în ceea ce facem și foarte corecți. Nu suntem speculativi. Ne alegem clienții și ne interesează să îi găsim pe aceia care cred cu adevărat în proiectele lor și ne conving și pe noi că merită să ne investim timpul, energia și inteligența în proiectele lor. Am detestat întotdeauna ideea de a lucra pentru cineva care, după implementare, va irosi toată munca, nefiind în stare să susțină pe termen lung investiția respectivă. Al doilea secret care spunem că este așa mai straniu are legătură cu energia vieților noastre. Eu mizez foarte mult pe oamenii care cred cu tărie și văd până la capăt proiectele lor, dar și le și imaginează supraviețuind. Se leagă cumva de ceea ce spuneam mai devreme. Cred în oamenii care văd mai degrabă oportunitățile decât obstacolele. De fapt, are legătură cu gradul lor de implicare, nu e chiar așa de ezoteric totul.” Și, în principiu, spune Rodica Lupu, dacă ești corect, nu ar trebuie să întâmpini nicio problemă în a accesa fonduri, fie că sunt europene, fie că sunt publice. „Dacă proiectul este corect făcut și este susținut de un plan de afaceri viabil, dacă înțelegi să respecți legislația, dacă înțelegi această particularitate a achizițiilor, deci, cu alte cuvinte, dacă ești un om de bun-simț  și vrei să operezi sănătos în business, nu ar trebui să ai niciun fel de probleme. Dar trebuie să te documentezi bine, pentru că ai de citit ghidurile, condițiile, legislația și așa mai departe. Deci, dacă nu ți-e lene, poți accesa fonduri europene sau bani publici fără probleme”, mai spune experta în implementarea de proiecte.

În timp, mânată de dorința de a face mai mult pentru start-up-urile românești, Rodica a fondat și Ingenius Hub, cu spații ultracentrale de co-working în 5 orașe, cu programe constante de susținere și de finanțare a tinerilor antreprenori. Este un proiect care crește an de an, în forme și în direcții pe care nici măcar nu le prevăzuse inițial. În ultimii trei ani, s-a implicat în finanțarea a 240 de start-up-uri. 

„Investiția în tineri este garantat bună. Nu pentru că rămân toate afacerile acestea în picioare, pentru că nu rămân și nici nu ne așteptăm la asta, ci pentru că însuși acel proiect antreprenorial inițial formează mult mai bine persoana respectivă decât orice școală antreprenorială. Confruntarea cu piața este cea mai bună școală antreprenorială și, de regulă, cei care eșuează într-o primă aventură antreprenorială nu se opresc.” Și bine fac, pentru că orice așa-zisă greșeală trebuie transformată în lecție.“Un start-up înseamnă o încercare, este o aventură. Evident că înveți și dobândești niște competențe care îți permit să planifici, să gândești o strategie, să calculezi niște riscuri, să folosești niște instrumente cu care să dai șanse maxime acelei aventuri. În realitate însă, durata de viață a unei companii, ca medie globală, începe să scadă. Acum câțiva ani era cam de 13 ani, dar acum este mai mică, pentru că ciclul de viață al produselor a scăzut dramatic, pe de o parte pentru că, acum, consumatorii se plictisesc repede, pe de altă parte pentru că inovația tehnologică, în toate sferele, a explodat pur și simplu”, explică Rodica Lupu. 

„Sfântul barter” de la HUB

În România, din păcate, multe dintre companii mor din cauza slabelor competențe de management sau pentru că se blochează atunci când ajung la partea de finanțare, pentru că mulți nu știu cum să abordeze un potențial investitor. Este o problemă des întâlnită și de Rodica Lupu în periplul ei în mentorat, și a încercat mereu să le explice că, de multe ori, cele mai la îndemână soluții vin de la oamenii care ne sunt la îndemână. „Încerc să îi conving pe tinerii cu care lucrez și în care investesc, pentru că și eu, la rândul meu, sunt acum business angel, că primul care ar trebui să investească în ideea lor este un client care să creadă în viabilitatea produsului sau al serviciului pe care ei îl propun. Un astfel de om te ajută să faci lucrurile bine din prima, pentru că, practic, lucrând cu clientul, tu ai feedback continuu, nu lucrezi în orb.”

În plus, apartenența la un HUB sau participarea la acceleratoare de afaceri poate fi definitorie pentru existența și traiectoria unei afaceri aflate încă în fașă.„Este greu de cuantificat valoarea pe care o primește un tânăr care intră într-o comunitate de antreprenori  și care trece prin programe de accelerare. Le-aș recomanda tinerilor antreprenori chiar să experimenteze mai multe HUB-uri, să nu se limiteze la unul singur. Deși informațiile dintr-un program de accelerare sunt similare, pentru că seamănă între ele, sunt alți oameni care le livrează, iar poveștile sunt abordate diferit sau poate atmosfera este diferită. În plus, prima dată înmagazinezi informația într-un fel, apoi, după ce te-ai jucat ca pe un canvas cu elementele unei afaceri, deja, la al doilea accelerator, vezi lucrurile diferit, având în vedere background-ul pe care îl ai. Ei și, când te duci și a treia oară, deja intri în polemici și în discuții filosofice cu oamenii, cu antreprenorii care livrează programul. Ca să nu mai spun că într-o comunitate poți să îți găsești co-fondatori, finanțatori și așa mai departe. Și plus că mai e și… sfântul barter pe care îl poți face într-o astfel de comunitate. Oricum ar fi, le recomand celor care sunt în procesul de învățare să accepte lecții doar de la antreprenori”, încheie Rodica Lupu.