Noul guvern are datoria de a începe schimbarea modelului economic care a supra-îndatorat România și trebuie să facă o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată, susține președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile, într-o analiză publicată joi.
”Agricultura este unul dintre domeniile în care România poate valorifica mai bine resursele proprii și poate dezvolta lanțuri economice cu valoare adăugată ridicată. Succes noului guvern trebuie măsurat în avuția creată. România are nevoie de un model economic bazat pe producție, procesare, investiții și exporturi competitive, nu pe acumularea dezechilibrelor și finanțarea consumului prin datorie. Mandatul noului guvern trebuie să fie un moment de cotitură pentru economia națională: mai puține importuri care ne adâncesc dependența economică, mai puțină presiune generată de datorii și mai multă valoare adăugată creată și reinvestită în România. Modelul de administrare a deficitelor prin majorări de taxe și contractarea de noi împrumuturi pentru a acoperi dezechilibrele existente a ajuns la limită. Noul guvern are datoria de a începe schimbarea modelului economic care a supra-îndatorat România. Administrarea deficitelor prin creșteri de taxe și noi împrumuturi și-a atins limitele. Guvernul trebuie să facă o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată”, consideră Nicu Vasile.
Potrivit sursei citate, succesul unui guvern nu trebuie măsurat doar în taxe colectate și cheltuieli reduse, ci în capacitatea economiei de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă productive și de a genera prosperitate.
Datele oficiale, citate în analiza de specialitate, arată faptul că România avea, în primele opt luni ale acestui an, un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro, exporturile de bunuri fiind în valoare de aproximativ 65,83 miliarde de euro, iar importurile de 88,27 miliarde de euro.
”Cu alte cuvinte, valoarea bunurilor importate a depășit-o pe cea a bunurilor exportate cu peste 22 de miliarde de euro în numai opt luni. Acest rezultat trebuie să determine o întrebare fundamentală pentru politica economică a Guvernului: de ce nu reușim să producem și să procesăm în România o parte mai mare din bunurile pentru care există cerere pe piața internă? Nu toate importurile pot fi înlocuite și nici nu ar fi economic justificat să încercăm acest lucru. Economia modernă depinde de schimburi internaționale, tehnologii, materii prime și componente importate. Problema apare atunci când România nu valorifică suficient oportunitățile de producție competitivă, de procesare a resurselor proprii și de dezvoltare a unor industrii capabile să concureze pe piețele externe. Avem nevoie de o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată. Obiectivul trebuie să fie simplu: să importăm ceea ce nu putem produce competitiv, să producem ceea ce putem realiza eficient și să exportăm mai multe produse cu valoare adăugată”, menționează Nicu Vasile.
În același timp, la 31 august 2026, datoria externă totală a României a ajuns la aproximativ 238,08 miliarde de euro, în creștere cu 7,45 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2025.
”Împrumuturile destinate investițiilor productive pot contribui la creșterea capacității economiei. În schimb, dependența de finanțare pentru susținerea consumului, fără o creștere corespunzătoare a producției și productivității, poate amplifica vulnerabilitățile. Din această perspectivă, fiecare program public major finanțat prin împrumuturi trebuie să fie evaluat transparent în funcție de rezultatele economice urmărite: infrastructură realizată, capacitate de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri viitoare. Fiecare leu împrumutat trebuie să răspundă la o întrebare: ce valoare economică produce pentru România? Un alt subiect care trebuie abordat cu seriozitate este modul în care valoarea creată în România contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Profitul transferat legal investitorilor străini nu reprezintă, în sine, o pierdere nelegitimă. Investițiile străine pot aduce capital, tehnologie, locuri de muncă, acces la piețe și oportunități de export. Problema strategică este dacă economia României reușește să atragă suficient capital productiv, să genereze valoare adăugată și să transforme o parte mai mare din resursele disponibile în investiții noi”, notează șeful PNADD.
Analiza de specialitate face referire și la investițiile directe ale nerezidenților, care, în perioada ianuarie-august 2026, au însumat aproximativ 2,12 miliarde de euro, față de 5,66 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent.
În opinia președintelui PNADD, agricultura este unul dintre domeniile în care România poate valorifica mai bine resursele proprii și poate dezvolta lanțuri economice cu valoare adăugată ridicată, dar producția agricolă nu trebuie să se oprească la recoltarea și comercializarea materiilor prime.
Astfel, acesta consideră că este nevoie de investiții în: depozitarea și condiționarea cerealelor; fabrici de procesare a cerealelor și oleaginoaselor; industria cărnii și a produselor lactate; procesarea fructelor și legumelor; industria alimentară și producția de ingrediente; irigații și infrastructura de gestionare a apei; energie competitivă pentru ferme și fabrici; cercetare agricolă, genetică și digitalizare; logistică, distribuție și acces la piețele de export.
”Dacă producem materii prime, dar nu dezvoltăm suficient capacitățile de procesare, o parte importantă din valoarea economică potențială se creează în alte țări. De aceea, agricultura trebuie conectată la industria alimentară, cercetare, energie, transporturi și educație profesională. Nu este suficient să exportăm cereale. Trebuie să avem capacitatea de a exporta și produse procesate, cu valoare adăugată mai mare. De la câmp la raft, valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România. Provocarea Guvernului este să consolideze aceste sectoare și să dezvolte o bază productivă mai puternică, în care agricultura, industria, procesarea, cercetarea și serviciile să se susțină reciproc. Prioritățile noului Guvern trebuie să fie reducerea dependenței de împrumuturi, dezvoltarea producției naționale și crearea condițiilor pentru reinvestirea unei părți mai mari din valoarea generată în România. Aceste ținte se pot atinge nu prin izolare economică, nu prin discriminarea investitorilor și nu prin restricții arbitrare, ci prin competitivitate, investiții, predictibilitate și dezvoltare productivă”, este de părere specialistul.
Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României este o inițiativă românească de cooperare și parteneriat între sectorul agricol (reprezentat de asociații și federații de fermieri) și societatea civilă, menită să creeze o viziune și o strategie pe termen lung pentru agricultură.
