România caută cu disperare ieșirea din capcana datoriilor: Deficitul bugetar scade, factura economiei crește

Deficitul bugetar al României s-a redus cu aproximativ 37% în primele șapte luni din 2026, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce investițiile publice au continuat să crească și au depășit 76,5 miliarde lei, potrivit datelor prezentate de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. De asemenea, venitu rile bugetare au avansat cu 11,2%, iar cheltuielile totale s-au majorat cu 2,9%. Pe de altă parte, România se împrumută la dobânzi imense, iar asta în condițiile în care trebuie să refinanțeze un volum ridicat al datoriei, consumul a scăzut, iar economica s-a contractat. În fața acestui tablou, viitorul guvern va avea o sarcina extrem de grea: să continue consolidarea fiscală, dar în același timp să repornerască motoarele economiei, pe fondul unor tensiuni sociale din ce în ce mai pronunțate.

Evaluarea pe care agenția Standard&Poors (S&P) ar urma să o publice în octombrie reprezintă unul dintre testele importante pentru economia României. Moody’s și Fitch au menținut țara pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, însă costurile ridicate de finanțare arată că nu avem multe motive de optimism. Până la aflarea verdictului din partea S&P, asistăm însă la o înmulțire a avertismentelor venite din parte principalelor instituțiile financiare care și-au redus previziunile pentru 2026, indicând o scădere persistentă a consumului gospodăriilor, a industriei prelucrătoare și a serviciilor de bază. Astfel, Erste Group Research și-a revizuit în jos perspectivele economice pentru 2026, anticipând o contracție a PIB-ului real de 0,7%, comparativ cu proiecția anterioară, de -0,3%. Revizuirea vine în urma unei performanțe economice mai slabe decât se aștepta în prima jumătate a anului, determinate în principal de inflația ridicată care erodează puterea de cumpărare și menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ. Analiștii Erste anticipează o redresare modestă a consumului privat în a doua jumătate a anului, pe măsură ce presiunile asupra veniturilor reale se diminuează treptat, deși consumul pe întregul an va rămâne probabil negativ. Privind spre 2027, Erste proiectează o redresare către o creștere potențială, estimând expansiunea PIB-ului la 2,2%.

În același timp, și o analiză publicată de ING reflectă aceste preocupări, descriind România ca funcționând ca o economie cu un singur motor, în care investițiile în infrastructură acționează ca unic tampon împotriva unei recesiuni mai profunde. ING și-a menținut previziunea pentru o contracție a PIB-ului de 0,5% în 2026, avertizând în același timp că riscurile de scădere rămân pronunțate. Deși ING prognozează o redresare economică de până la 2,2% în 2027, susținută de proiecte de infrastructură finalizate și potențiale efecte de contagiune din investițiile statului, avertizează că incertitudinea politică, presiunile asupra ratingului de credit suveran și volatilitatea pieței energetice internaționale prezintă „riscuri continue pentru scenariul de bază”.

Sub povara stagflației

Potrivit unei analize Frames, PIB-ul ajustat sezonier a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025 și cu 0,1% în primele trei luni din 2026, pentru ca în trimestrul al doilea să stagneze. Pe seria brută, PIB-ul trimestrului al doilea a fost de 494,45 miliarde de lei, iar cel aferent semestrului I a ajuns la 900,35 miliarde de lei, în scădere reală cu 0,7%. Dincolo de contracția PIB în termeni reali, evoluția prețurilor conturează un context de stagflație. Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% și apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-țintă împinsă în ultimul trimestru din 2027. Avertismentul din raportul de august este cel care contează cel mai mult pentru diagnostic: inflația de bază continuă să crească, deși economia se contractă. 

Pentru viitorul guvern, creșterea fiscalității nu pare a mai fi o opțiune viabilă, existând riscul ca această măsură să aibă un  efect opus, de scădere a încasărilor și face și mai dificilă următoarea etapă a consolidării fiscale.  Bazele de impozitare au fost deja extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se mențin aproape de 42% din PIB. Noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse și să provoace pierderi suplimentare de activitate economică și locuri de muncă. În aceste condiții, o analiză realizată de  Consilium Policy Advisors Group (CPAG) recomandă accelerarea măsurilor de reducere a deficitului de încasare a TVA, reducerea costului fiscal al muncii și reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor, dacă încasările din 2026 se vor dovedi structural slabe.

Elefantul din buget

Reducerea cheltuielilor publice trebuie adusă pe agenda viitorului ca o soluție a reducerii deficitului bugetar după ce până acum ajustarea fiscală s-a axat mai mult pe majorări repetate de taxe. De exemplu, în ianuarie 2025, România avea 1.312.508 de bugetari, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor, iar în mai 2026 mai înregistra 1.272.111, ceea ce indică o reducere de circa 3%. „Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, potrivit lui Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, organizația care a publicat în luna iulie un studiu național privind reforma statului. Pe de altă parte 84% dintre comunele din țară nu se pot susține financiar fără ajutor de la centru, ceea ce reclamă o reformă administrativă rapidă. „Per ansamblu, din totalul de 2.861 de comune, 55% dintre acestea (1.601 de comune) au înregistrat un indice de dezvoltare redus sau moderat. În acest moment, 84% dintre comune, adică 2.404 de comune nu se pot finanța singure și au nevoie an de an de bani de la guvern” arăta un raport al Curții de Conturi cu referire la anul 2023, iar situația nu s-a îmbunătățit de atunci.