România intră în jocul metalelor rare: o fabrică, un acord și mize de miliarde

Cursa globală pentru metalele rare s-a transformat într-o bătălie geopolitică în care Europa încearcă să scape de dependența față de China. România, cu zăcăminte confirmate de magneziu, grafit și pământuri rare, și-a asumat un rol neașteptat: cel de viitor centru regional de prelucrare.

În ultimul deceniu, competiția pentru metalele critice și pământurile rare a căpătat proporțiile unei confruntări globale. Aceste resurse sunt indispensabile pentru mașinile electrice, panourile solare, semiconductori și industria de apărare. Cine le controlează deține o parte esențială din economia viitorului.

Uniunea Europeană încearcă să iasă din această dependență, mai ales față de China, care domină piața. Cifrele sunt grăitoare: 97% din magneziul folosit în electrolizoarele europene vine din China, iar 99% din bor – esențial pentru panourile solare – e importat din Turcia. Bruxelles-ul a adoptat în 2024 Legea materiilor prime critice, care a identificat inițial 26 de minerale strategice. Lista a ajuns între timp la 34, dar rezultatele concrete se lasă așteptate.

Bariere birocratice

Materiile prime critice sunt prelucrate, în cea mai mare parte, în țări terțe. În UE, prelucrarea este afectată de lipsa tehnologiilor și de numărul în scădere al instalațiilor. În 2025, Comisia Europeană a lansat o serie de activități pentru a consolida competitivitatea unei game largi de sectoare și pentru a aborda costurile ridicate ale energiei. Totuși, procedurile îndelungate și complexe de autorizare reprezintă în continuare un blocaj major, care întârzie demararea proiectelor miniere ale UE. Durata procedurilor de autorizare este afectată nu numai de obstacolele administrative, ci și de considerente de mediu și sociale. În plus, barierele de pe piață, cum ar fi costurile ridicate de prelucrare, disponibilitatea limitată a materialelor și problemele tehnologice, continuă să împiedice competitivitatea sectorului reciclării din UE.

Uniunea Europeană dorește ca extracția internă de materii prime strategice să acopere 10% din nevoile sale până în 2030, iar prelucrarea internă să acopere 40%, dar noile mine pot dura până la 15-20 de ani pentru a deveni operaționale, arată un raport al Curții Europene de Audit publicat în februarie. Costurile ridicate ale energiei au forțat deja închiderea unor fabrici de prelucrare europene, subminând efortul blocului comunitar de a dezvolta capacitatea de rafinare, tocmai în momentul când cererea crește rapid. Un studiu din 2023 arăta că durata medie de implementare a unui proiect minier, din etapa descoperii minereurilor până la producția efectivă, era de 15,7 ani (medie calculată pentru 127 de mine din toată lumea funcționale în perioada 2002-2023). Spania (singura țară din UE acoperită de acest studiu) avea o durată medie de implementare de 15 ani. În ansamblu, se estimează că, în UE, perioada de timp necesară pentru ca un proiect minier să devină operațional este, de regulă, între 10 și 15 ani, dar poate dura până la 20 de ani. Pentru a înlesni întregul proces, Regulamentul privind materiile prime critice prevede că statele membre au obligația de a înființa ghișee unice la nivel național (puncte unice de contact) nu mai târziu de februarie 2025. Ghișeele respective ar fi trebuit să fie responsabile atât pentru cererile, cât și pentru autorizațiile de exploatare minieră. Cu toate acestea, conform situației din noiembrie 2025, doar 16 dintre cele 27 de state membre au înființat astfel de ghișee.

Fabrică la Feldioara cu concentrat din Groenlanda

În condițiile în care nu doar extragerea acestor materiale este problematică, ci și rafinarea lor, anunțul făcut recent de oficialii de la București că România a semnat un acord Critical Metals Corp (CRML) în vederea explorării posibilității înființării unei joint venture (JVCo) pentru construirea unei fabrici de prelucrare a materialelor rare pe platforma de la Feldioara, județul Brașov, împreună cu Fabrica de Prelucrare a Concentratoarelor de Uraniu (FPCU), reprezintă un pas important. Critical Metals este o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, are sediul corporativ la New York, și este deținută majoritar de European Lithium, cu sediul în Australia. Potrivit  presei americane, documentul oferă CRML drepturi de preluare pe termen lung pentru 50% din întreaga producție de concentrat a zăcământului Tanbreez din Groenlanda și include planul de dezvoltare, finanțare și punere în funcțiune a unei instalații europene de procesare a pământurilor rare de ultimă generație în România – creând primul lanț de aprovizionare complet integrat de la mină la procesare din lumea occidentală, dedicat stabilizării accesului la minerale critice pentru industriile și sectoarele de apărare europene.

CRML va furniza 50% din concentratele premium de pământuri rare („REEC”) ale proiectului Tanbreez din Groenlanda către joint venture-ul românesc pe întreaga durată de viață a minei, asigurând o materie primă sigură, aliniată NATO, pentru industriile europene din aval de mare valoare. Conform înțelegerii, atât CRML, cât și guvernul român vor depune cerere de finanțare din pachetul de susținere a materiilor critice anunțat de UE, în valoare de 3,5 miliarde de euro, pentru furnizarea de pământuri rare către UE. Până la mijlocul lunii aprilie, autoritățile române vor stabili condițiile de finanțare pentru construcția fabricii și lista exactă a metalelor rare care vor fi prelucrate. Fabrica planificată va produce magneți aerospațiali și de calitate militară ca linie finală de produse.

Miza uriașă a celui mai mare zăcământ

Proiectul Tanbreez este considerat cel mai mare zăcământ de pământuri rare grele cunoscut la nivel global. Rezervele estimate depășesc 45 de milioane de tone de minereu, din care aproximativ o treime conține elemente rare grele esențiale pentru industriile energiilor verzi, tehnologiilor avansate și apărării. Zăcământul este împărțit în două zone majore – Hill și Fjord – și are o amprentă geologică de 8 km pe 5 km, ceea ce reprezintă doar 1% din masa totală a formațiunii care conține aproximativ 4,7 miliarde de tone de rocă gazdă. Conform evaluării economice preliminare publicate de compania americană la începutul anului trecut, proiectul Tanbreez are o valoare actualizată netă (NPV) estimată între 2,8 și 3,6 miliarde de dolari și o rată internă de rentabilitate (IRR) impresionantă, de 180%.

Exploatarea va fi dezvoltată în mai multe etape. Prima fază vizează o producție de 85.000 de tone de oxizi de pământuri rare pe an, posibil din 2026, iar ulterior producția va fi extinsă la 425.000 de tone anual, prin adăugarea de module tehnologice suplimentare.

Ce are România în pămân

În prezent, România derulează un amplu proces de inventariere a zăcămintelor de pământuri rare și minereuri critice, cu obiectivul clar de a atrage investitori puternici din Statele Unite. Datele cunoscute până acum fac din România un jucător strategic în extracția acestor materiale critice, evaluările geologice arătând că țara noastră are importante zăcăminte, printre care: 

• Magneziu: Situl de la Baia de Fier reprezintă unul dintre cele mai mari depozite de magneziu din Europa, cu potențial industrial semnificativ;

• Grafit: Proiectele strategice din județul Gorj, inclusiv zona Baia de Fier, vizează exploatarea grafitului, element esențial pentru bateriile electrice;
• Galiu și Germaniu: Aceste metale rare, critice pentru industria semiconductorilor, au fost identificate în zăcămintele polimetalice și de bauxită;
• Wolfram (Tungsten): Prezent în județul Bihor, a fost exploatat în trecut pentru proprietățile sale de duritate extremă, fiind utilizat în industria de precizie și armament;
• Titan și Vanadiu: Rezerve importante au fost semnalate în nisipurile de la malul Mării Negre și în structuri geologice din Munții Apuseni, inclusiv în zona Roșia Montană;
• Pământuri rare (REE): Grupul celor 17 elemente, precum neodim sau europiu, a fost identificat în masivul alcalin de la Ditrău și în anumite șisturi cristaline;
• Zirconiu: Depozite aluvionare și în Arcul Subcarpatic (Argeș, Gorj) prezintă potențial pentru aplicații industriale avansate;
• Telur: România se numără printre puținele țări europene cu zăcăminte de telur, folosit în panouri solare fotovoltaice;
• Alte metale strategice: Cobalt, nichel, indiu și litiu sunt menționate în studii geologice, cu perspective de exploatare rentabilă prin tehnologii moderne de procesare.