Viitorul României depinde tot mai mult de modul în care țara reușește să îmbine obligațiile europene cu nevoile economiei naționale. Conferința Națională Income Magazine Corporate „România – între normativele europene și echilibrul bugetar”, organizată de Antena 3 CNN și Income Magazine, a reunit miniștri, parlamentari, economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri într-o dezbatere amplă despre competitivitate, fiscalitate și investiții strategice.
În contextul unui deficit uriaș, dar și în fața unei economii care are nevoie de investiții și de stabilitate, direcția în care se mișcă țara depinde de felul în care sunt înțelese prioritățile. În plan fiscal, peisajul este cel puțin complicat. România a trecut prin câțiva ani în care cheltuielile au depășit exagerat de mult veniturile, iar această lipsă de seriozitate a afectat modul în care este percepută în negocierile europene. Prin urmare, provocarea Guvernului Bolojan a fost găsirea unei ținte de deficit care să fie credibilă și acceptată, dar și compatibilă cu nevoile interne ale economiei. „Am negociat o țintă de deficit de 8,4%, o chestiune în acord cu Comisia Europeană. Această țintă reflectă nevoile de finanțare ale României, acoperind investiții foarte importante”, a precizat Alexandru Nazare, subliniind și miza politică a acestei negocieri. „Dispare pericolul suspendării fondurilor europene în acest moment. Acea procedură nu va mai merge înainte după ce va fi oficială evaluarea din Consiliu și Comisie pe indicatorii macro ai României. Această sabie deasupra capului nostru, cu tăierea fondurilor europene, a existat din primul moment în care a fost investit acest guvern până acum”, a mai spus ministrul finanțelor. Deși este o realizare, toată această situație delicată afectează în continuare modul în care România își poate apără interesele la nivel european. De exemplu, UE pregătește o schimbare fiscală de amploare în industria tutunului, într-un pachet mai larg de măsuri prin care Comisia urmărește atragerea unor noi resurse la bugetul european. Miza financiară este semnificativă, iar impactul asupra României, una dintre țările europene cu industrie de tutun puternică, este devastator. „Comisia trebuie să atragă aproape 60 de miliarde de euro. Iar din aceste 60 de miliarde, o cincime ar urma să vină din tutun, din acea acciză, deci acel 15% în plus pe tutun care să fie virate la bugetul Uniunii. Vorbim de aproximativ 12 miliarde de euro”, a explicat europarlamentarul Daniel Buda, care a atras atenția și asupra dificultății României de a bloca măsura, în condițiile în care aceasta beneficiază de sprijinul majorității statelor membre. „Orice taxă europeană necesită unanimitate la nivelul Consiliului. Dacă România consideră această industrie o prioritate, spune nu. Un singur vot trebuie împotrivă”, a afirmat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care a mai precizat că la Bruxelles totul se negociază. Pe de altă parte, este de discutat cât de mult poate forța România, în condițiile în care a primit în ultimii ani o grămadă de concesii de la Comisie.
Problema românească
Taxele europene sunt însă mai puțin nocive pentru companii comparate cu modul în care sunt tratate de sistemul fiscal românesc. Aici, companiile sunt vizate de suprataxări, fără analizarea raportului real dintre costuri și beneficii. „Nu poți să plătești cea mai scumpă energie, să plătești impozite foarte mari pe forță de muncă și după aceea să plătești aberații fiscale de tipul taxă pe stâlp… și după aia să ți se spună: vino la raft și concurează cu olandezul sau italianul”, a arătat profesorul Cristian Păun. Un alt exemplu bun este aici impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), una dintre cele mai nocive forme de impozitare deoarece ignoră profitabilitatea reală. Acest lucru a fost recunoscut și de ministrul Finanțelor, care a susținut chiar eliminarea acestui impozit, dar nu a avut succes pentru că era nevoie de consens la nivelul coaliției. Acum însă, lucrurile par a se fi schimbat. Astfel, la conferința Income, pentru prima dată s-a văzut o flexibilitate din partea tututor partidelor de la guvernare pe acest subiect. „Această discuție cu siguranță o vom avea, și ianuarie 2026 ne va aduce un rezultat, zic eu, pozitiv pentru economia românească”, a încheiat deputatul PSD Adrian Câciu.
