România își pierde din atractivitate: Investiții de miliarde trase pe dreapta

Dincolo de sumele cu multe zerouri atrase de numeroase companii și proiecte din România, există în fiecare an și investiții semnificative care se amână, se anulează sau se retrag din țară. În ultimele luni numărul lor pare să fie în creștere.

Anunțat cu un amestec de speranță și triumf de mai bine de un an, un proiect de circa 1,4 miliarde de euro pentru construcția unei fabrici de baterii pentru industria auto tocmai a fost definitiv tras pe linie moartă. Inițiativa, care ar fi trebuit să fie dezvoltată de grupul belgian ABEE în zona Galați, a fost anulată din motive care, spun reprezentanții statului român, au ținut doar de partenerul extern. „Autoritățile locale, autoritățile statului român au făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca o astfel de investiție, un start-up în tehnologie, să reușească ceea ce și-au propus, adică o giga-factory”, a explicat ministrul Economiei, Radu Oprea, în cadrul unei conferințe de presă, la Palatul Victoria. „Am încercat să găsim soluții de finanțare pentru această companie. În România, însă, schemele de finanțare prin scheme de ajutor de stat sunt competitive, nu dedicate”, a mai spus el, sugerând că o cauză importantă pentru răzgândirea belgienilor ar putea fi și scăderea cererii pentru autovehicule electrice. „Astăzi, în Europa, cumpărătorii nu mai au acel apetit de a cumpăra mașini electrice. Sunt companii care produc baterii și care au anunțat că își încetează sau își restrâng activitatea în această perioadă, cea ce înseamnă că piața are niște probleme”, a afirmat Oprea.

Fabrica de acumulatori de pe malul Dunării este doar unul dintre proiectele anulate sau cel puțin puse în așteptare în ultima vreme în țara noastră. De exemplu, presa regională a scris în septembrie că grupul polonez Press Glass Holding, care este unul dintre cei mai mari producători de sticlă termoizolantă din Europa, a renunțat la o investiție de 50 de milioane de euro pe care o anunțase în 2022. Fabrica ar fi urmat să fie construită în cadrul Parcului Industrial Eurobusiness (EPB) 4 din Oradea, dar după o serie de negocieri și discuții cele două părți nu au putut ajunge la un numitor comun. Se pare că polonezii au refuzat să își asume termenii din contractul tip pe care municipalitatea îl semnează cu toți investitorii și nu a fost de acord cu o serie de condiții referitoare la mărimea investiției, numărul de noi locuri de muncă și penalitățile pe care le riscau daca nu își atingeau obiectivele asumate.

Cauze diverse

Ajutorul de stat pare să fi pus cruce și unei noi fabrici de motoare electrice la Ghimbav, lângă Brașov. Era vorba de o investiție de circa 56 de milioane de euro ce ar fi trebui dezvoltată de Vitesco Technologies (de curând preluată de grupul Schaeffler) și ar fi creat peste 50 de noi locuri de muncă. Aparent cererea companiei germane, care privea un ajutor guvernamental de circa 18 milioane de euro, nu s-a încadrat în limita bugetului sesiunii de granturi de la începutul lunii septembrie. „Ca urmare a faptului că solicitarea de sprijinire a investiției cu ajutor de stat nu a primit un răspuns pozitiv, organizația noastră va rediscuta locația în care va fi făcută investiția și va lua cea mai bună decizie economică”, au declarat reprezentanții companiei pentru presa românească.

Ceva mai devreme în 2024 s-a anunțat că grecii de la Aegean Airlines au decis nu numai că nu vor mai investi mai departe în compania aeriană locală Animawings, în care dețineau 51% din acțiuni din toamna lui 2021, dar chiar că vor ieși de tot din această afacere pentru a se concentra pe piața elenă. Drept urmare, partenerul lor, Memento Group (care deține și touroperatorul Cristian Tour) a redevenit singularul proprietar al liniei aeriene.

Asta în timp ce grupul Jumbo dă vina pe condițiile de pe piața globală, unde costurile de transport au crescut vertiginos, iar durata de primire a mărfurilor s-a dublat, pentru a amâna deschiderea unui magazin aflat în stadiul de proiect în Timișoara.

Nu în ultimul rând, multiple surse din piața imobiliară s-au plâns anul acesta de stagnarea investițiilor în clădiri de birouri, arătând, de exemplu, că în primele opt luni nu a fost livrat niciun metru pătrat nou de office building în Capitală, în condițiile în care, în medie, intrau pe piață cam 200.000 de metri pătrați pe an. Costurile tot mai mari sau dificultatea de a găsi finanțare ieftină au fost menționate printre posibilele cazuri, însă schimbările aduse de pandemie (care au redus cererea de spații de birouri) ar putea să-și spună și ele cuvântul. Și modul de lucru al Primăriei Capitalei ar putea purta o parte din vină. „Nici autorizațiile și avizele nu se mai dau ca pe vremuri, dar asta e doar o mică parte din problemă. Piața e destul de bulversată de tot ce se întâmplă în economie și, chiar dacă sunt încă deschise șantiere, cele mai multe cu termene de livrare 2025 sau 2026, situația este clar una complicată”, spune patronul unei firme de construcții angajată în lucrări la un proiect de acest gen din sectorul 1 al Capitalei. 

Temporar sau pe termen lung?

Tendința pare să fie vizibilă și în statistici. „Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 3,12 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2024 (comparativ cu 3,97 miliarde de euro în același interval al lui 2023), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,68 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 434 milioane euro”, arată ultimele date ale Băncii Naționale.

Motivele din spatele acestui aparent trend par a fi destul de diverse. Unii experți consideră că reculul din zona investițiilor se poate explica și prin instabilitatea legislativă. „Legile sunt aplicate înainte să fie înțelese, pentru că direcția generală a instituțiilor de stat în relație cu contribuabilul este de a-l prinde cu frauda. Din cauza impredictibilității legislative, care afectează din ce în ce mai puternic afacerile mici și mijlocii, tot mai mulți antreprenori amână sau opresc complet investițiile în dezvoltarea afacerilor”, susținea recent Roxana Epure, managing partner al NextUp, firmă de soluții software pentru afaceri.

Cu toate acestea, turbulențele din zona industriei auto mondiale par a ocupa un loc fruntaș în rândul cauzelor. Acest sector este unul dintre  cele mai importante din economia autohtonă și principala sursă de exporturi, iar incertitudinile din zona producătorilor de mașini își pun cu siguranță amprenta și pe investițiile aflate în derulare sau doar în faza de proiect. Cum nici restul domeniilor economice din UE nu par să se simtă prea bine în 2024, cu unele piețe crescând mai puțin decât s-a așteptat, stagnând sau chiar scăzând ușor, este ușor de înțeles de ce unii oameni de afaceri decid să amâne sau chiar să anuleze cu totul anumite proiecte de extindere sau relocare a capacităților de producție. Nu în ultimul rând, lipsa de forță de muncă disponibilă și cheltuielile de personal din ce în ce mai mari își spun și ele cuvântul. Potrivit Institutului Național de Statistică, costul orar al forței de muncă a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu aproape 7% față de trimestrul precedent și cu nu mai puțin de 15% față de aceeași perioadă a lui 2023.

Ceea ce rămâne de văzut este dacă tendința investitorilor de a ocoli România se va menține (sau, și mai rău, se va accentua) ori dacă se va reveni la fluxul de proiecte din anii trecuți. În cazul în care întoarcerea nu va avea loc ar putea fi un semnal că a venit momentul să așteptăm mai puține infuzii de capital de peste hotare și să ne bazăm mai mult pe resursele interne.

3,12 miliarde de euro a fost, potrivit BNR, valoarea investițiilor străine directe în economia românească în perioada ianuarie-iulie 2024, în scădere cu circa 21% față de același interval al anului precedent.