România poate rata startul în noua cursă europeană a investițiilor verzi

Un sfert din teritoriul Uniunii Europene se află sub un regim de protecție, în încercarea de a salva habitatele naturale și speciile amenințate. Deși România are circa 60.000 km² de arii protejate, întârzierile în investițiile asumate prin PNRR pot aduce sancțiuni uriașe, în timp ce alte state investesc masiv în viitorul verde

Astăzi, 26,1% din suprafața terestră a UE este declarată arie protejată, în creștere moderată cu 1,8% din 2011. Bulgaria conduce clasamentul cu 41,0% din terenul său declarat protejat, urmată îndeaproape de Slovenia cu 40,5% și Polonia cu 39,6%. În schimb, Finlanda (13,4%), Irlanda (13,9%) și Belgia (14,7%) au cele mai mici suprafețe protejate. Cu 23,6% din suprafață protejată, România ocupă locul 14.

Este important de menționat că aceste zone previn pierderea biodiversității și protejează speciile de activitățile industriale și rezidențiale în conformitate cu legislația națională. În total, 100.000 de situri se întind pe întreg continentul, deși multe sunt de dimensiuni mici, potrivit publicației electronice americane visualcapitalist.com. Natura Europei se află într-un declin alarmant, peste 80% din habitate fiind în stare precară. Restaurarea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine și a speciilor pe care le găzduiesc va contribui la creșterea biodiversității, asigurarea lucrurilor pe care natura le face gratuit, cum ar fi curățarea apei și a aerului, polenizarea culturilor și protejarea de inundații, limitarea încălzirii globale la 1,5°C șiconsolidarea rezilienței și a autonomiei strategice a Europei, prevenind dezastrele naturale și reducând riscurile la adresa securității alimentare

Campionii ariilor protejate 

Bulgaria este lider în clasamentul statelor membre, cu 41% din suprafața sa terestră protejată. Fiind o țară predominant muntoasă, învecinată cu Rusia la nord și est, Bulgaria are 1.392 de arii protejate, majoritatea sub un kilometru pătrat. Dintre zonele marine ale țării, 8% sunt protejate. În ceea ce privește Germania, cea mai mare economie de pe continent, ponderea scade la 38,5%. Poate cel mai notabil este faptul că 45,4% din apele marine sunt protejate, de aproape patru ori mai mult decât media UE. La capătul inferior al spectrului se află țări precum Finlanda (13,4%) și Suedia (15,0%). Cu toate acestea, aceste țări au suprafețe mari de teren împădurit desemnate pentru utilizare durabilă – mai degrabă decât pentru conservare strict protejată.

România, cu bune și cu rele

Natura 2000 este o rețea de arii protejate care acoperă cele mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa. Este cea mai mare rețea coordonată de arii protejate din lume, extinzându-se pe toate cele 27 de state membre ale UE, atât pe uscat, cât și pe mare. Siturile din cadrul Natura 2000 sunt desemnate în temeiul Directivelor privind păsările și habitatele. În conformitate cu prevederile acestei directive, România are declarată arie protejată o suprafață terestră de 54.214 km pătrați și 6.362 km pătrați suprafață marină. Deși la acest indicator pare că stăm bine, în ansamblu, în ceea ce privește protecția mediului, lucrurile arată totuși rău.  

România riscă penalități de aproximativ 568 milioane de euro dacă nu duce la bun sfârșit investițiile de mediu din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, sumele vizează extinderea sistemelor de apă și canalizare pentru zone de peste 2.000 de locuitori (maximum 284 milioane de euro) și pentru cele sub 2.000 de locuitori (încă 284 milioane de euro). De asemenea, este vizată și achiziția de stații meteorologice și agrometeorologice – 142 milioane de euro, împăduriri – 176 milioane de euro, habitate naturale – 71 milioane de euro și insule ecologice – 142 milioane de euro. 

Potrivit ultimei raportări ale INS, în anul 2023, România a cheltuit în total de 19,8 miliarde de lei pentru protecția mediului, reprezentând 1,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul „gestionarea deșeurilor”, cu o valoare de 12,2 miliarde de lei, urmate de domeniul „gestionarea apelor reziduale”, cu 4,2 miliarde de lei. Cum au arătat investițiile anul trecut, vom afla în octombrie, când INS va publica noile date.

Pe ce se cheltuie banii europeni

Pactul verde european indică investițiile ca fiind una dintre pârghiile cheie pentru implementarea politicilor UE legate de climă și mediu. În 2024, UE a investit 76 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului (de exemplu, stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru crearea unei rezervații naturale sau echipamente mai curate pentru producerea cu mai puține emisii poluante).

Aproximativ două treimi (61,4%) din finanțare, sau 47 de miliarde de euro, au fost cheltuite de corporații pentru tehnologie și echipamente menite să reducă presiunile asupra mediului din operațiunile lor industriale și de producție. Restul de 38,6% din investiții a provenit de la organisme guvernamentale și organizații non-profit.

Protecția mediului a reprezentat 2% din totalul investițiilor de capital realizate în UE în 2024, arată datele Eurostat.

Cea mai mare parte a investițiilor a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2024, acestea au reprezentat 38,2% și, respectiv, 24,8% din totalul investițiilor pentru protecția mediului, în timp ce 14% au fost destinate protecției împotriva radiațiilor, cercetării și dezvoltării în domeniul mediului și altor activități de protecție a mediului, inclusiv administrației generale de mediu și educației, 11,2% au fost destinate protecției aerului, 5,2% biodiversității și protejării peisajului, 5,6% solului și apelor subterane, iar restul de 1% reducerii zgomotului.