Băncile din România au depus, potrivit Ordinului BNR 4/2023, prima raportare a veniturilor realizate de către persoanele fizice care activează în sectorul financiar a căror remuneraţie anuală totală este de minimum 1 milion de euro, susţin reprezentanţii EY România.
Conform sursei citate, raportarea este o transpunere a Directivei Uniunii Europene pentru persoanele din conducerea băncilor care au realizat în anul 2022 venituri peste acest prag.
Datele Autorităţii Bancare Europene (ABE) arată că România, Portugalia, Ungaria şi Slovenia aveau, la sfârşitul anului trecut, doar câte trei bancheri cu venituri anuale de peste 1 milion de euro.
„Prin Ordinul nr 4/2023 al BNR (publicat în Monitorul Oficial 391 din 18 mai 2023) sunt preluate în legislaţia naţională prevederile Ghidului Autorităţii Bancare Europene (ABE) 06/2022, prin care şi băncile din România vor raporta la BNR salariile angajaţilor. Condiţia este aceea ca instituţiile bancare selectate de Banca Naţională pentru raportare să acopere cel puţin 60% din volumul activelor sistemului bancar din România”, se menţionează într-un material semnat de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Alexandra Pătrăscioiu, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii.
În opinia consultanţilor EY România, dacă acest lucru nu este posibil, BNR va colecta informaţii de la cel mult 20 de bănci persoane juridice române, fiind excluse cele cu privire la care raportarea se face la nivel de grup.
„Este vorba şi despre bănci cu capital românesc şi despre băncile sau grupurile bancare din UE, prezente în România, care vor raporta, de asemenea, informaţii privind remunerarea pentru toate sucursalele aflate în consolidare prudenţială, inclusiv pentru sucursalele din alte state membre şi ţări terţe. Informaţiile vor fi raportate pe baza cifrelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului financiar, iar prima raportare se referă la anul 2022”, au subliniat consultanţii.
Potrivit analizei, esenţial de reţinut din cele două ordine (nr 4 şi 5 BNR/2023) privind raportarea cerută de banca centrală a României, în acord cu prevederile europene (între care există însă diferenţe privind sfera de aplicare), este faptul că, practic, se extinde zona de raportare a informaţiilor privind averile mari şi în zona serviciilor financiar-bancare.
„Este vorba despre venituri care depăşesc pragul de 1 million de euro, la care se refera Ordinul 5/2023 al BNR, unde este stipulat pragul veniturilor personalului cuprins în raportare şi, respectiv, formularistica şi forma de raportare. Reglementarea locală se înscrie, de altfel, sub sfera mai largă a reglementărilor bancare europene şi a directivelor în domeniu, fiind aplicabilă strict instituţiilor financiare care se află sub supravegherea BNR în România. Se poate aprecia astfel că, deşi nu există nicio legătură directă între eforturile ANAF de aducere la suprafaţă spre impozitare în conformitate cu legislaţia naţională privind impozitul pe veniturile realizate în România şi prevederile BNR pentru băncile din sistem, este evident că autorităţile statului acţionează concertat pentru creşterea conformării fiscale”, se mai precizează în material.
Pe de o parte, vorbim despre alinierea la legislaţia financiar-bancară europeană, cu transpunerea reglementărilor în legislaţia românească. Pe de altă parte, este vorba despre creşterea transparenţei în declaraţiile de venituri, spre impunere, pentru acurateţea colectării veniturilor la bugetul statului din impozitele aplicate persoanelor fizice.
„De menţionat faptul că legislaţia locală, creată în cadrul Băncii Naţionale a României, este aliniată şi se încadrează în sfera reglementărilor bancare europene şi a directivelor UE pe acest segment, pe specificaţiile tehnice furnizate de Autoritatea Bancară Europeană, potrivit Deciziei nr. 355/2020 privind infrastructura centralizată europeană pentru datele de supraveghere (EUCLID), pentru raportările privind persoanele cu venituri ridicate”, susţin consultanţii.
Astfel, raportarea este solicitată şi va fi transmisă din partea instituţiilor financiare către BNR şi va fi necesar să respecte o procedură şi o structură a documentelor, clar stabilită prin Ordinul nr 5/2023 privind exerciţiul de raportare a informaţiilor referitoare la persoanele cu venituri ridicate din cadrul instituţiilor de credit, intrat în vigoare luna trecută.
Conform cercetării, Ordinul BNR 5/2023 defineşte noţiunile de persoane cu venituri ridicate din sistemul bancar, la ce venituri se referă raportarea şi formularistica necesară, de completat de către băncile comerciale selectate pentru a realiza raportarea.
Astfel, o persoană cu venituri ridicate înseamnă un membru al personalului care beneficiază de remuneraţii de nivel înalt, respectiv de o remuneraţie totală de cel puţin 1 milion de euro în exerciţiul financiar raportat.
Totodată, interval de remuneraţie înseamnă intervalul valorii remuneraţiei brute totale anuale a unei persoane cu venituri ridicate, care este definit în trepte de 1 milion de euro şi începe la 1 milion de euro.
„Remuneraţia totală acordată unui membru al personalului se determină şi se alocă în funcţie de componenta fixă şi variabilă a remuneraţiei, potrivit prevederilor art. 170 alin. (2) şi art. 171 din Regulamentul BNR nr. 5/2013, cu luarea în considerare a ghidurilor Autorităţii Bancare Europene şi a instrucţiunilor Băncii Naţionale a României privind politicile solide de remunerare”, se mai precizează în document.
Încă din 2012, există la nivelul ANAF o Strategie de conformare fiscală a Persoanelor Fizice cu Averi Mari (PFAM) pe baza managementului riscurilor. Prin această strategie, a fost creată o Direcţie în cadrul structurii centrale ANAF, responsabilă cu punerea în aplicare a programului dedicat acestui segment de contribuabili. Agenţia a reglementat deja aspecte importante care vizează această categorie de contribuabili.
Concret, acest proiect de ordin se referă la: definiţia persoanelor fizice cu averi mari, modalitatea de stabilire/estimare a averii, definirea grupurilor PFAM, PFAM extins, desemnarea structurii competente care să deruleze programul de creştere a conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari (Direcţia generală control venituri persoane fizice – DGCVPF).
Astfel, o persoană fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în ţară, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României.
Având în vedere transformarea continuă a economiei şi elementele de noutate în domeniul serviciilor financiare (fintech, crypto, noi tipuri de instituţii financiare de tip netradiţional) sunt de aşteptat noi reglementări pe segmentul veniturilor realizate de persoanele fizice pe teritoriul României.
EY are peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
