Inovațiile în tehnologiile de procesare și purificare au făcut posibilă atingerea unor niveluri de puritate ridicate ale grafitului. Prin urmare, acesta îndeplinește acum specificațiile necesare pentru aplicații avansate, cum ar fi bateriile litiu-ion și reactoarele nucleare. Prin urmare, dimensiunea pieței globale a grafitului, estimată la 2,45 miliarde de dolari anul acesta potrivit Cognitive Market Research, urmează să crească accelerat. În acest context, România se pregătește să reintre pe lista țărilor producătoare, după ce în urmă cu 20 de ani și-a închis toate exploatațiile.
Importurile de grafit ale României sunt estimate să ajungă la 678 de milioane de dolari până în 2026, în creștere față de 602 de milioane de dolari în 2021, când s-a clasat pe locul 39 la nivel global. Din 1994, cererea de grafit a României a crescut cu 21,3% anual. Deși nu mai extrage grafit, țara noastră apare totuși în statisticile mondiale și la capitolul exporturi. Dacă în 2021 acestea s-au ridicat la 26 milioane de dolari, ele vor contiua să crească ușor, ajungând la circa 27 milioane de dolari în 2026, înregistrând o rată medie anuală de creștere de 0,9%.
România va extrage grafitul de la Baia de Fier
Societatea Naţională a Sării SA – SALROM a depus în august pe platforma europeană dedicată primele două proiecte pentru exploatarea superioară a grafitului, o materie primă aflată pe Raw Material Initiative a UE. Valoarea celor două proiecte este de peste 445 milioane de euro. Primul proiect, pentru care se solicită suma de 198.306.135 Euro se referă la Extracția Grafitului de Calitate pentru Baterii din arealul „Baia de Fier” și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Cel de-al doilea proiect, în valoare de aproape 247 milioane de euro, vine în completarea primului și are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase într-un complex de procesare în care să se folosească tehnologii de ultimă generație.
Acest proiect de procesare a grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” urmărește consolidarea lanțului de aprovizionare strategic al UE pentru tehnologiile energetice curate prin înființarea unor instalatii avansate de procesare la situl Baia de Fier pentru a transforma grafitul extras de aici în material de calitate pentru baterii, inclusiv grafen.
Într-o viitoare sesiune ce va fi deschisă la începutul anului 2025, România va depune și o a treia cerere de finanțare referitoare la protecția mediului și sustenabilitatea exploatării de șisturi grafitoase din arealul Baia de Fier. Proiectul vizează reciclarea grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” și promovarea economiei circulare și a gestionării durabile a resurselor în UE. Astfel, se are în vedere și reciclarea grafitului de calitate pentru baterii pentru a sprijini obiectivele UE legate de economia circulară și gestionarea durabilă a resurselor de care dispune țara noastră. Inițiativa implică dezvoltarea de procese și tehnologii la situl Baia de Fier pentru a recupera și reutiliza grafitul din baterii uzate și alte deșeuri, reducând dependența de extracția primară a materiei prime și promovând sustenabilitatea mediului.
Grafenul, noul material miracol
Grafitul este materia primă pentru grafen, materialul care este astăzi cel mai bun conductor de electricitate și căldură cunoscut, fiind totodată și este unul dintre cele mai uşoare materiale descoperite vreodată. Este un material cu o rezistență extrem de mare, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul și de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Având aceste calități, grafenul este astăzi utilizat în forate multe industrii, de la cea eneegetică, la medică. De exemplu, s-a calculat că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia care se fabrică acum la scară industrială, iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.
