România supraîndatorată. Statul a început deja să se împrumute pentru cheltuielile din 2024

Dincolo de măsurile fiscale și bugetare decise, prin care Guvernul încearcă să facă față cheltuielilor uriașe care vor urma în anii care urmează, decidenții de la Palatul Victoria știu că necesarul de bani nu este acoperit. Din acest motiv, deși cheltuielile cu dobânzile ajung la sume astronomice în fiecare lună, statul a luat o decizie fără precedent: vrea să înceapă deja să se împrumute în contul cheltuielilor din 2024.

În ziua în care a anunțat că în primele zece luni ale acestui an a cheltuit cu dobânzile nu mai puțin de 28,13 miliarde de lei, Ministerul de Finanțe a anunțat că s-a mai împrumutat de încă 500 de milioane de euro într-o singură zi. Ca o ironie a sorții, exact în ziua respectivă, tot Ministerul de Finanțe a anunțat că, potrivit ultimelor date, datoria guvernamentală a urcat în septembrie la 50,5% din PIB. Toate aceste date nu fac altceva decât să completeze un tablou cât se poate de sumbru: confruntată deja cu un grad semnificativ de îndatorare, România se pregătește să intre în era supraîndatorării. Tabloul pictat în culorile cenușii ale unor cifre uriașe privind îndatorarea este completat de o informație venită chiar de la șeful departamentului care se ocupă exact de împrumuturi. Ministerul Finanţelor vrea să majoreze planul de finanţare pentru acest an la 200 de miliarde de lei, faţă de 160 de miliarde de lei, cât era iniţial prevăzut, respectiv 180 de miliarde de lei, cât se propunea anterior, a afirmat, Ştefan Nanu, director general Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor. Suma de 200 miliarde de lei declarată ca necesar de împrumut ar fi una record. De asemenea, ar reprezenta un record și împrumuturile în zona a 200 miliarde de lei. Dacă pentru deficitul inițial de anul acesta, de 4,4% din PIB, a fost anunțat un necesar de finanțare de 160 miliarde de lei, majorarea ulterioară la 180 miliarde de lei era suficientă pentru a acoperi un deficit de 5,5% din PIB (177 miliarde lei). Un necesar de finanțare de 200 miliarde lei ar fi suficient și pentru un deficit de 7% din PIB (200,5 miliarde lei). Nanu a insistat, însă, că majorarea a fost decisă pentru a împrumuta înainte din necesarul pentru 2024. „Acest 160 de miliarde deja la începutul lui octombrie era acoperit şi atunci am avut o discuţie internă ştiind că sunt presiuni asupra deficitului şi că deficitul va fi mai mare pe anul ăsta, dar nu ştim exact cât va fi deficitul” , a declarat oficialul guvernamental, care a precizat că „atunci am decis să suplimentăm programul de finanţare la 180 de miliarde, în ideea de a fi pregătiţi pentru un deficit mai mare şi dacă o să rămână loc să ne şi pre-finanţăm pentru anul viitor.” 

Peste 4,5 miliarde de lei pentru dobânzi într-o singură lună 

Declarațiile trezorierului șef al României vin în contextul în care România depășise deja pragul de îndatorare de 50% în luna septembrie. Mai precis, datoria administraţiei publice a crescut, în septembrie 2023, la 759,3 miliarde de lei, faţă de 735,9 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Un calcul simplu ne arată faptul că datoria guvernamentală a crescut cu peste 23 de miliarde de lei într-o singură lună, mare parte din ea fiind datorie pe termen mediu și lung. Mai exact, în septembrie, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 720,5 miliarde de lei, de la 699,7 miliarde de lei în august 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 38,82 miliarde lei, de la 36,2 miliarde de lei în luna precedentă. Datoria în moneda naţională se ridica la peste 354 de miliarde lei, cea în euro la peste 332,6 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la echivalentul a  71,5 miliarde de lei. Aproape 400 de miliarde de lei, deci peste jumătate din datorie, este datorie externă, în timp ce restul de aproximativ 360 de miliarde sunt datorie internă. 

Lucrurile nu se opresc aici, întrucât creșterea datoriei are un efect rapid în cheltuielile lunare ale statului, mai precis în ceea ce înseamnă cheltuielile cu dobânzile. Ultimele date arată că în luna octombrie cheltuielile cu dobânzile ale statului au explodat. Conform ultimului raport privind execuția bugetară, cheltuielile cu dobânzile au fost, în primele zece luni ale acestui an, de 28,13 miliarde de lei, cu 3,72 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv cu 15,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. La finalul lunii septembrie, ministerul anunța un nivel al cheltuielilor cu dobânzile de 23,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, într-o singură lună, și anume luna octombrie, statul a cheltuit nu mai puțin de 4,5 miliarde de lei doar pe dobânzile la împrumuturi. Ca pondere, pe datele de până acum, România a cheltuit pe dobânzi nu mai puțin de 1,8% din PIB și, dat fiind faptul că datoria tot crește, este de așteptat ca și cheltuielile lunare cu dobânzile să crească. Într-o intervenție recentă, Alin Chitu, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, spunea că „la anul ajungem la 2% din PIB costul cu dobânzile. Adică practic cam ce ia ANAF într-o lună din 12 o să plătim dobânzi.” 

Problema datoriilor și a cheltuielilor cu dobânzile este una care naște încrâncenare în rândul decidenților politici. Întrebat, de curând, despre faptul că, pentru anul care urmează, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, premierul Marcel Ciolacu a formulat un răspuns prin care a sugerat că aceste dobânzi sunt în urma datoriilor făcute de guvernele precedente. Asta deși, iată, Guvernul actual a decis deja a doua oară în acest an majorarea plafonului de finanțare. „Acele datorii trebuiesc plătite. Şi ne-am pregătit şi vom bugeta, ca să nu intrăm, Doamne Ferește, în incapacitate de plată. La bufferul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer, nu este o problemă de incapacitate de plată, sub nicio formă, anul viitor”, a afirmat Marcel Ciolacu.