România se grăbeşte să construiască o nouă linie de înaltă tensiune pentru a transporta energie electrică de-a lungul ţării şi până în Ungaria, în condiţiile în care mizează pe dublarea producţiei de energie din surse regenerabile şi să devină un furnizor regional de electricitate, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja într-un interviu pentru Bloomberg.
Sebastian Burduja speră că studiul de fezabilitate va fi finalizat în şase luni şi acest studiu va stabili capacitatea noii linii de înaltă tensiune, care potrivit estimărilor ar urma să coste peste trei miliarde de euro, mult pentru o ţară care se confruntă cu agravarea deficitului bugetar. Capacitatea de producţie de energie regenerabilă a României este deja de aproximativ 11.0000 de megawaţi şi până în 2030 ar urma să crească cu alte 10.000 de megawaţi.
„Pentru noi acest cablu este prioritatea numărul unu. Această linie directă de înaltă tensiune este un instrument suplimentar pentru ca reţeaua energetică să poată absorbi toată energia regenerabilă, să asigure echilibrul sistemului şi de asemenea să putem exporta energie spre alte ţări din Europa Occidentală”, a spus Sebastian Burduja.
Noua linie ar crea o legătură cheie cu piaţa europeană mai mare, permiţând României să exporte excedentul de electricitate apărut în momentele când bate vântul sau este însorit şi să importe electricitate atunci când este în situaţia de deficit. De asemenea, noua linie va permite transportul de energie din zonele unde este produsă în zonele unde este cerere de energie.
România, care găzduieşte deja unul din cele mai mari parcuri eoliene terestre din Europa, cu o capacitate totală de 600 de megawaţi, înregistrează în prezent un val de investiţii în energiile regenerabile, majoritatea în parcuri fotovoltaice, pe fondul diferitelor scheme de sprijin, finanţate parţial de Uniunea Europeană pentru a accelera tranziţia la economia verde.
Potrivit lui Sebastian Burduja, România caută investitori cu expertiză şi sprijin financiar pentru a construi noua linie de înaltă tensiune, care ar putea să urmeze traseul gazoductului BRUA şi să lege sud-estul României de Ungaria. Operatorul local de transport Transelectrica va fi implicat în posibilul consorţiu care va gestiona proiectul, a adăugat ministrul Energiei.
Noile capacităţi de producţie a energiei, împreună cu rezervele de gaze naturale, vor permite României să fie auto-suficientă în materie de energie şi de asemenea să devină un furnizor regional de electricitate până în 2030, a mai spus Sebastian Burduja.
Referindu-se la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, ministrul Energiei a îndemnat producătorul local de gaze Romgaz SA, care este partener egal cu OMV Petrom SA în acest proiect, să dea prioritate consumului local atunci când va semna viitoarele contracte de livrări, chiar dacă a admis că este probabil ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie exportate.
