Salvarea pădurilor scumpește alimentele în Europa

Începând cu 30 decembrie 2024, producătorii, importatorii, procesatorii, mărcile și comercianții cu amănuntul din Uniunea Europeană trebuie să se asigure că vând, importă și exportă soia, cacao, cafea, ulei de palmier, carne de vită, cauciuc, lemn și produse din lemn, conform Regulamentului UE privind despădurirea (EUDR). Acesta garantează că toate produsele de pe piața UE care intră și ies din Uniunea Europeană respectă reglementările privind defrișările. Companiile se plâng însă că întâmpină mari greutăți în adaptarea la noile reglementări, iar termenul limită este greu de respectat.

Acest regulament prevede că pentru produsele care conțin oricare dintre mărfurile cu risc de defrișare menționate mai sus va fi obligatorie colectarea coordonatelor geografice ale terenurilor pe care au fost produse materia primă și mărfurile pe care le introduc pe piață. Producătorii și comercianții trebuie să dovedească astfel că acestea nu provin din zone unde producția lor s-a făcut prin defrișări de terenuri realizate după 31 decembrie 2020. Companiile vor trebuie să obțină certificare pentru a garanta că produsele lor respectă regulamentul UE.

Restricții inutile și birocrație mai mare

Companiile vizate de acest regulament speră totuși că lucrurile nu vor rămâne așa și vor exista o serie de relaxări. Toți speră că noii membrii ai Comisiei Europene și Parlamentului European vor opera unele schimbări în acest regulament, sune Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului (Prolemn). „Deși mai este jumătate de an până la intrarea în vigoare a regulamentului, sistemul IT nu este funcțional, nu permite încărcarea automată a datelor, nu are conectivitate. Introducerea acestor noi reguli în forma actuală este o greșeală care va ridica mari probleme pe lanțul de aprovizionare. Introduce restricții inutile, iar în schimb va crește foarte mult birocrația”, a declarat pentru Income Magazine președintele Prolemn. El a dat ca exemplu fabricile de mobilă care cumpără foarte mult lemn și nu au, practic, cum să țină evidența fiecărui lemn din care este făcută o placă. Cu o situație asemănătoare se vor confrunta și fabricile de PAL. „După ce lemnul este scos din pădure, el este trimis la gatere, unde este transformat în cherestea. De aici, lemnul pleacă spre fabricile de mobilă, iar rumegușul de la prelucrarea a mii de bușteni proveniți din diverse locații este colectat și dus la fabricile de plăci, unde este transformat în foi de PAL. Într-o astfel de placă de PAL intră rumeguș provenit de la multă cherestea, așa că producătorilor de PAL le va fi imposibil să țină evidența lemnului, mai ales că ei nici nu folosesc lemnul, ci rumegușul rezultat în urma prelucrării lui”, potrivit lui Cătălin Tobescu.

Nici pentru industria alimentară noul regulament nu va aduce lucruri prea bune, susține Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA). „Poate, pe termen lung regulamentul UE privind despădurirea îi va constrânge pe unii să nu mai taie pădurile, pe termen scurt vom asista la reducerea cantităților de materii prime, la scăderea producției și la creșteri de prețuri, totul fiind suportat de consumatorii. O țară ca România care este puternic dependentă de importurile alimentare va fi afectată în plin de creșterea prețurilor. Pe de altă parte, am putea să ne confruntăm cu o creștere a corupției generată de falsificarea declarațiilor privind proveniența. Acest regulament s-a făcut în grabă, fără o analiză a consecințelor, iar termenul de intrare în vigoare este foarte scurt. Pe lângă faptul că vor fi foarte multe documente de încărcat, sistemul IT nu este încă funcțional ceea ce ridică alte semne de întrebare asupra păstrării termenului de 30 decembrie pentru intrarea în vigoare a regulamentului. În concluzie, acest regulament este o prostie care nu rezolvă nimic, eventual doar pe termenu foarte lung, dar costurile foarte mari le vom suporta noi, acum. Sigur că trebuie protejate pădurile, dar se pot găsi metode mai eficiente și cu costri mai mici”, ne-a declarat Dragoș Frumosu. În opinia sa, în forma actuală regulamentul este imposibil de aplicat pentru că nu pot fi urmărite produsele. „Să luăm de exemplu carnea de vită importată. Trebuie să știu unde a păscut animalul, pe ce terenuri, pentru a vedea dacă ele provin din defrișări sau păduri degradate, la ce abator a fost sacrificat și mai departe trasabilitatea cărnii. Cirezile sunt mutate permenent pentru a găsi iarbă mai bună. Dacă la un moment dat a ajuns vaca să pască pe un teren provenit din defrișări, ea nu mai poate fi consumată în UE. Toate aceste lucruri trebuie cunoscute de importator, în condițiile în carnea este adusă din America Latină unde regulile sunt mult mai laxe. Vorbim practic despre scăderea producției și, pe cale de consecință, de scumpirea produselor”, a mai explicat acesta.

Verificări ADN la produse

Pentru aplicarea viitorului regulament, țările UE vor primi un rating de țară în funcție de care vor fi verificate asupra modului în care respectă noile reguli. Produsele din țările cu risc scăzut vor face obiectul unei proceduri simplificate de diligență. De asemenea, în funcție de nivelul de risc al țării se vor face și verificări: la 9% dintre companii pentru țările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard și 1% pentru cele cu risc scăzut. Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de întreprinderi, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua controale cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizei ADN pentru a verifica proveniența produselor. Deocamdată aceste ratinguri nu au fost atribuite, dar România va primi în cel mai bun caz ratingul de risc standard pentru că are un infringement pe păduri, potrivit președintelui Prolemn.

Statistica nu arată bine

Statisticile arată că mărfurile cu risc forestier incluse în noul regulament au cauzat 58% din defrișările agricole din lume în perioada 2001 și 2015. Potrivit ONU-FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), se estimează că lumea a tăiat 10 mhectare de copaci în fiecare an din 2010. Motivele principale pentru aceasta sunt acela de a elibera spațiu pentru culturile vegetale și creșterea animalelor, precum și pentru utilizarea arborilor înșiși în producția de materiale precum hârtie și mobilier. Pierderea pădurilor contribuie cu aproape cinci miliarde de tone de CO2 în atmosfera pământului în fiecare an. Acest lucru este echivalent cu aproape 10% din toate emisiile umane anual. Cercetătorii NASA au descoperit că metodele accelerate de tăiere și ardere de defrișare a terenurilor din Borneo, a treia insulă ca mărime din lume și care găzduiește una dintre cele mai vechi păduri tropicale, au contribuit la cea mai mare creștere globală pe un an a emisiilor de carbon din ultimele două milenii. Certificarea faptului că produsele cumpărate, folosite și consumate de europenii nu contribuie la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și la nivel global va avea ca efect reducerea emisiilor de carbon cauzate de consumul și producția UE de mărfuri relevante cu cel puțin 32 de milioane de tone pe an, susține Comisia Europeană.

Documente și pentru produsele fabricate înainte de EUDR

„Ce se întâmplă dacă produsul a fost fabricat înainte de intrarea în vigoare a regulamentului?” este o întrebare pe care și-o pun mulți producători și comercianți. EUDR a luat în calcul și această posibilitate și a stabilit că în cazul în care produsul a fost realizat înainte de termenul limită, atunci poate fi introdus pe piață și/sau exportat. Totuși, trebuie furnizată documentația care să dovedească neaplicabilitatea regulamentului și a obligațiilor sale.

Prea multe lucruri de pus la punct

Conform noului regulament,  proveniența produselor vizate va fi demonstrată printr-o declarație, care va fi încărcată într-un sistem informatic dezvoltat de către Comisia UE.  La nivelul Comisiei Europene se lucrează la elaborarea părții secundare a regulamentului care ar trebui să clarifice o serie de aspecte legate de agrosilvicultură și terenurile agricole, certificare, legalitate etc.  De asemenea, sunt implicate și  companiile tehnologice pentru a eficientiza trasabilitatea, implementând GPS-ul, pentru a face trecerea către conformitate mai ușoară pentru producători. Totuși, lucrurile nu se mișcă prea repede, iar companiile incluse în testarea-pilot, care a demarat în noiembrie 2023, susțin că sistemul încă nu este pus la punct și nu îndeplinește cerințele lanțului de aprovizionare, cerințe care sunt critice pentru funcționarea afacerilor. De asemenea, încă nu există o soluție IT viabilă, depășind posibilitățile de adaptare ale agenților economici. Sistemul informațional disponibil subestimează realitatea ofertei pe lanțul de aprovizionare, iar termenul de două săptămâni pus la dispoziția agenților economici de a încărca declarațiile de due diligence este considerat de operatorii incluși în programul-pilot prea scurt. Pe de altă parte, ei spun că este nevoie de timp pentru a asigura practica manipulatorilor, familiarizarea cu acest nou mediu, asigurarea conexiunilor cu propriul sistem de gestionare a datelor și instruirea personalului relevant corespunzător care va gestiona sistemul. 

Amânare pentru afacerile mici

Pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi, intrarea în vigoare a noilor reglementări  a fost prelungită până la 30 iunie 2025. Întreprinderile mici sunt companii care au o medie de 50 de angajați și o cifră de afaceri netă de până la 8 milioane de euro, iar microîntreprinderile au o medie de 10 angajați și cifră de afaceri netă de până la 700.000 euro.