Sărăcia energetică este un fenomen care a crescut alarmant şi în rândul populaţiei cu venituri medii

Plata facturilor la energie a devenit o povară ridicată, în contextul creşterii preţurilor energiei şi erodării puterii de cumpărare cauzate de inflaţie, iar sărăcia energetică afectează nu doar populaţia cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut alarmant şi în rândul populaţiei cu venituri medii, conform unui studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Studiul, realizat pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Naţional de Statistică, semnalează că rata sărăciei energetice măsurate prin indicatorul LIHC („Low Income, High Cost”) arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în situaţia în care au renunţat la alte nevoi pentru un confort termic în case în 2022, dublu faţă de nivelul din 2021 de 10,5%.

Indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folosiţi pentru măsurarea sărăciei energetice în rândul populaţiei. Acest indicator nu reflectă neapărat incapacitatea acestor gospodării de a se încălzi, ci arată că facturile la energie au un impact foarte ridicat în bugetul acestora. Practic, după ce îşi plătesc facturile la energie, a căror valoare este peste nivelul median naţional, aceste gospodării cad sub pragul de sărăcie monetară, precizează sursa citată.

„În mod evident, prin acest indicator vedem că facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodăriei. Este ceea ce britanicii numesc „căldură sau mâncare”. Adică aceşti cetăţeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru sunt nevoiţi să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodărie. Pentru noi acest indicator este grăitor. Datele arată că problema sărăciei energetice este în creştere şi nu mai poate fi ignorată. Este nevoie să ne punem cu seriozitate la masa de discuţii actori care cunosc problema şi să luăm măsuri coerente, integrate şi la timp, pentru că timpul se scurge. E important să avem la masa de discuţii instituţii ale statului, pentru că ele produc şi implementează politici, companii de energie (furnizori şi distribuitori), pentru că ei sunt în contact cu consumatorii în fiecare zi şi percep piaţa altfel. E nevoie să stăm la masă şi cu consumatorii şi să înţelegem modul în care fenomenul se răsfrânge asupra lor în fiecare context, la nivel local. Aşadar, trebuie să analizăm foarte punctual cauzele şi să producem soluţii specifice”, a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), coordonator ORSE.

Analizând situaţia în rândul gospodăriilor clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), în care decila 1 cuprinde populaţia cea mai săracă, iar decila 10 – populaţia cu cele mai ridicate venituri, datele ORSE arată că 20,8% dintre gospodăriile situate în decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la energie, procent în creştere faţă de anul precedent (17,9%).

În rândul gospodăriilor din decila 2, rata sărăciei energetice asociată cu plata facturilor a fost de circa 34% dintre gospodării, procent similar cu cel din 2021.

De asemenea, peste 45% dintre gospodăriile din decila 3 au căzut sub pragul de sărăcie după plată facturilor la energie în 2022, faţă de circa 30% în anul precedent. Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce şi-au plătit facturile la energie anul trecut, o rată de aproape cinci ori mai mare faţă de 2021, când a fost de 10,5%.

Rata sărăciei energetice măsurată prin indicatorul LIHC în rândul gospodăriilor aflate în decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% în 2021 la 34% dintre aceste gospodării, în 2022. Totodată, rata de sărăcie energetică a crescut de circa patru ori în rândul gospodăriilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) şi s-a triplat în rândul gospodăriilor din decila 7 de venit, de la 1,9% în 2021 ajungând la 5,9% în 2022. Sărăcia energetică asociată cu plata facturilor la energie în rândul gospodăriilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 ori în intervalul menţionat, de la 0,5% la 3,1%.

„Pandemia şi criza energetică au afectat foarte tare nivelul de trai al populaţiei. Sărăcia energetică nu este un fenomen care să mai fie localizat doar într-o anumită zonă a societăţii. Problema a ajuns să fie cu diferite manifestări – subconsum, supraconsum etc., având cauze care ţin de comportamentul de consum, de eficienţa clădirilor, venituri joase, lipsa diversificării combustibililor pentru încălzire la care o gospodărie poate să aibă acces în funcţie de contextul local. Toate acestea se suprapun şi fac ca manifestările şi dimensiunea fenomenului de sărăcie energetică să fie mult mai vaste şi mult mai greu de identificat foarte specific pe hartă într-o anumită zonă a ţării, a unui oraş sau a unei comunităţi locale. Şi foarte importat de reţinut este că sărăcia energetică nu este egală cu sărăcia, nu mai înseamnă doar sărăcie monetară. Vorbim despre un fenomen care, după cum arată analiza pe decile, are un impact foarte puternic în medii care cel puţin până la creşterea preţurilor nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-şi permite energie sau de a-şi permite şi alte lucruri după ce prioritizează energia”, a declarat George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD), iniţiatorul ORSE.

Potrivit reprezentantului ORSE, soluţiile necesare pentru a veni în sprijinul cetăţenilor sunt variate iar pentru cei cu venituri foarte mici, ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare foarte necesare.

„În mediul rural, vorbim de multe ori nu de sărăcie, ci de subdezvoltare – 80% din populaţia din mediul rural încă se încălzeşte cu lemne, în contextul în care avem un fond de locuinţe extrem de slab pregătit în ansamblu pentru a asigura confort sau măcar nevoi minimale de bunăstare. În mediul urban, vorbim de un fond de locuinţe care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime şi în care în cea mai mare parte s-a investit foarte puţin sau nu s-a investit deloc. De la ineficienţa scăzută a clădirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodăriilor. O zonă care ar trebui tratată cu prioritate o reprezintă investiţiile în eficienţă energetică, fără să minimalizăm importanţa unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai puţin bani”, a adăugat reprezentantul ORSE.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei iniţiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel naţional, precum şi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populaţiei. ORSE reuneşte experţi din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluţii.