Scandalul ROBOR: uragan financiar sau furtună în pahar cu apă?

În mijlocul unei crize politice cât se poate de serioasă, Consiliul Concurenței a luat una dintre cele mai dure decizii din istorie: zece bănci au fost amendate cu 3,72 miliarde de lei, după ce autoritatea a concluzionat că acestea și-au coordonat comportamentul în procesul de stabilire a ROBOR. Potrivit instituției, faptele ar reprezenta o încălcare atât a legislației naționale în domeniul concurenței, cât și a prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Decizia a fost luată de Consiliul Concurenței pe 5 iunie, dar motivarea completă a sancțiunilor aplicate urmează să fie publicată în termen de 30 de zile. Abia atunci băncile vor putea decide dacă plătesc amenzile sau contestă decizia la Curtea de Apel București. „Decizia de sancționare vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență de către bănci și, în același timp, impune adoptarea de măsuri pentru respectarea acestora. Cred că trebuie să explicăm mai clar că decizia noastră a vizat un ansamblu de probe pe care le-am analizat coroborat, inclusiv comportamentul anticoncurențial din perioada de 30 de minute de stabilire a ROBOR. În acest interval, cotațiile sunt ferme și trebuie să fie independente, aspect prevăzut și de reglementările sectoriale. În afara acestui interval, cotațiile sunt orientative și este normal să fie vizibile. Deși fapta este clară și validată de Comisia Europeană, în dezbaterile publice pe această temă se încearcă legitimarea sau banalizarea practicii anticoncurențiale”, a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (CC). 

Din raportul care a ieșit „pe surse” în presă, dar care, conform declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, nu este cel final luat în calcul pentru motivarea deciziei, băncile au fost sancționate pentru că au urmat regulamentul stabilit de Banca Națională a României pentru stabilirea indicelui ROBOR în 2022, când acesta a urcat de la circa 2% la peste 8%. Investigația CC a început a finele lui 2022.

În centrul controversei

Indicele ROBOR reprezintă valoarea medie dintr-o zi a dobânzilor inter-bancare pentru scadențe de o zi, o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și un an. Băncile publică pe pagina Refinitiv (fosta Reuters) cotațiile pentru Bid și Ask, adică la ce dobândă s-ar împrumuta și la ce dobândă ar împrumuta altă bancă. Din totalul de zece cotații se elimină extremele și se face medie celor opt rămase. Problema ridicată de CC este că în intervalul de referință, anume ora 10.30 – 11.00, cotațiile tuturor băncilor sunt vizibile tuturor, iar posibilitatea de a vedea cotația celorlalte bănci duce la o „denaturare a concurenței”, și, implicit, o mișcare artificială a nivelului ROBOR în sus. 

Numai că băncile sunt obligate să facă publice cotațiile toată ziua (de la 09.00 la 14.00), conform regulamentului BNR, nu doar în jumătatea de oră de referință. CC susține că cotațiile nu ar trebui să fie vizibile, deși spune că regulamentul BNR nu are vreo problemă. Pe de altă parte, Chirițoiu a declarat că au existat și emailuri între traderii băncilor care ar susține ideea creșterii artificiale a indicelui, dar nu a dat exemple clare. 

„Autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing”, se arată în comunicatul CC. Se pare, însă, că instituția nu a luat în calcul și faptul că în perioada de creșterii a ROBOR au crescut și inflația și dobânda de referință a BNR. Inflația a sărit de la circa 4% la peste 16%, iar dobânda BNR a urcat de la sub 2% la 6,5%. Era perioada în care inflația era globală și provocată de invazia Rusiei în Ucraina, urmată de scumpirea din sectorul petrolier și agricultură și de criza energetică. ROBOR la trei luni a fost, la maxim, jumătate din nivelul inflației, practic o dobândă real negativă. 

Front comun împotriva sancțiunilor

Băncile, economiștii, BNR, ARB, CSALB, sindicatele bancare – toată lumea a făcut declarații clare împotriva deciziei CC, instituție acuzată că nu înțelege cum funcționează sistemul bancar. „BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR. 

Problema cea mai mare este că sistemul bancar poate fi din nou demonizat pentru rolul pe care îl are în economie. De altfel, mai multe asociații de clienți bancari au anunțat că vor da în judecată băncile pentru a recupera diferența de dobândă (nu se știe care este aceasta) în cazul în care decizia CC nu va fi eliminată prin viitoarele procese pe care băncile au anunțat deja că le vor deschide împotriva deciziei. 

Cea mai mare amendă dată de CC a fost de 875,74 milioane lei Băncii Transilvania, la care se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania pentru OTP Bank România, bancă pe care a preluat-o în 2024. Urmează Banca Comercială Română cu o amendă de 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu o amendă 442,49 milioane lei, UniCredit Bank SA cu 431,03 milioane lei, BRD-Groupe Societe Generale cu 412,47 milioane lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București cu 405,91 milioane lei, CEC Bank cu 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane lei și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane lei. 

Sistemul bancar contraatacă

Decizia Consiliului Concurenței a generat reacții ferme din partea băncilor vizate. Majoritatea instituțiilor financiare susțin că au respectat cadrul legal și de reglementare și anunță că vor contesta sancțiunile în instanță. Se poate observa că inclusiv CEC Bank, bancă deținută de statul român, ca și Exim Banca Românească, au fost amendate. „CEC Bank, reacționează dur la sancțiunea Consiliului Concurenței în investigația asupra ROBOR, precizând că o va contesta în justiție pe toate căile necesare. Instituția financiară deținută de stat, care a fost amendată cu 332,98 milioane de lei, invită Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor și toate autoritățile competente să analizeze cu atenție impactul sistemic al acestei decizii asupra sectorului bancar și al finanțării economiei românești. CEC Bank va contesta această decizie în fața Curții de Apel București și, dacă va fi necesar, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene”, a anunțat CEC Bank, subliniind și că este, de fapt, un conflict instituțional între CC și BNR.

Și BCR contestă concluziile investigației, argumentând că procedura de stabilire a indicilor ROBID și ROBOR a mai fost analizată în trecut de aceeași autoritate. „Din perspectiva BCR, poziția Consiliul Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și a constatat, în urmă investigației închise în anul 2013, inexistentă vreunei încălcări a normelor de concurență.” 

Banca Transilvania respinge la rândul său concluziile raportului și susține că decizia afectează nu doar instituțiile sancționate, ci și întregul sector bancar. „Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația”, spun cei de la Banca Transilvania. Cea mai mare bancă din sistem a arătat și că decizia poate avea efecte grave pentru sistem: „Decizia Consiliului Concurenței vine într-un moment complicat pentru țară și economia națională, moment în care băncile sunt principalul pilon al stabilității economice și financiare, de la sectorul bancar existând printre puținele speranțe de relansare economică. Diminuarea capitalizării viitoare a băncilor (în total) cu suma vehiculată ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro.”

O poziție similară a fost exprimată și de BRD, care consideră că sancțiunea este incompatibilă cu modul în care băncile au aplicat regulile aflate în vigoare. „Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune. Suntem încrezători că, în urma parcurgerii tuturor etapelor legale, instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență.”

UniCredit Bank susține că argumentele prezentate în timpul investigației nu au fost luate în considerare și anunță că va contesta la rândul său decizia. „Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ”.

Raiffeisen Bank afirmă că investigația nu ar fi identificat dovezi privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. „Constatăm că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Singurul aspect indicat vizează transparența acestor cotații, acesta fiind un element ce reprezintă o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nicidecum o opțiune a băncilor participante. Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre”.

În aceeași linie, ING Bank susține că sancțiunea se bazează pe o interpretare greșită a modului de funcționare a pieței monetare interbancare. „ING Bank România respinge categoric concluziile acesteia și sancțiunile dispuse, pe care le consideră profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare. Activitatea băncii s-a desfășurat în permanență cu respectarea reglementărilor legale și a normelor aplicabile, în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, și a fost supusă unor mecanisme continue de control, care nu au evidențiat deficiente.” 

Inclusiv Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat și a anunțat că va susține toate demersurile interne și internaționale în care se poate implica pentru a demonstra că băncile nu au manipulat ROBOR. „Considerăm că această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar, un sector de importanță critică pentru finanțarea economiei și pentru stabilitatea financiară. Prin această decizie, România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancară și riscă să fie depunctată din cauza acestor derapaje. Implicațiile directe și colaterale ale unei asemenea decizii nu privesc exclusiv sistemul bancar și reputația acestuia, ci afectează stabilitatea financiară, asigurarea finanțării statului român și economia ca un întreg”, arată ARB. Asociația avertizează și asupra modului în care tema a fost prezentată în spațiul public, susținând că dezbaterea riscă să creeze așteptări nerealiste în rândul clienților și să afecteze încrederea în sistemul bancar.