România este o ţară cu un potenţial uriaş în domeniul energiei verzi, a afirmat miercuri ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un mesaj video, la evenimentul organizat de Banca Mondială şi dedicat tranziţiei verzi şi schimbărilor climatice în România, în cadrul conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28) de la Dubai.
Oficialul a adăugat că România s-a angajat să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, când a fost adoptată strategia pe termen lung.
De asemenea, Sebastian Burduja a salutat contribuţiile deosebite furnizate autorităţilor române prin recenta lansare de către Banca Mondială a Raportului de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD).
„Este un raport bazat pe dovezi şi stabileşte o viziune a ceea ce trebuie să facem, ce am făcut bine şi, în special, ceea ce putem face mai bine. O să mă concentrez pe ultima parte: trebuie să avem o mai bună coordonare interguvernamentală, precum şi un parteneriat solid cu sectorul privat”, a declarat ministrul Energiei. Acesta a adăugat: „Într-adevăr, nu putem avea toate soluţiile la Guvern. Avem nevoie să lucrăm împreună cu sectorul privat şi societatea civilă şi să avem o tranziţie verde solidă”.
Conform raportului, România are un potenţial imens în energia solară şi eoliană. „Suntem pe punctul de a adopta legislaţia pentru energia offshore în Marea Neagră, până la finalul anului. Şi mă aştept să aibă loc multe lucruri importante”, a mai afirmat Burduja.
Rapoartele de ţară referitoare la Climă şi Dezvoltare (RTCD) integrează schimbările climatice şi considerentele de dezvoltare şi ajută ţările să prioritizeze acţiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES), pot stimula adaptarea, atingând în acelaşi timp obiective mai ample de dezvoltare. Un astfel de document sugerează acţiuni concrete şi prioritare pentru a sprijini tranziţia cu emisii reduse de carbon.
Conform raportului, România îşi poate creşte venitul naţional de aproape trei ori în următorii 30 de ani, dacă va implementa măsuri pentru îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice şi pentru reducerea emisiilor de carbon, investiţiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat fiind estimate la 356 de miliarde de dolari, până în 2050, echivalentul a circa 3% din PIB. Totodată, România este pe cale să îşi atingă obiectivul pentru anul 2030 de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990.
Potrivit documentului, ţara noastră este foarte vulnerabilă la riscurile privind schimbărilor climatice, în special la inundaţii şi secetă. În acelaşi timp, economia României este relativ intensivă, bazată pe cărbune, cu o medie de 2,5 ori mai mare decât cea a Uniunii Europene (UE). În viziunea experţilor Băncii Mondiale, cu peste 70% din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziţia energetică este esenţială.
În context, sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport şi producţie, reprezintă 66% din totalul emisiilor înregistrate în România. Acesta este urmat de agricultură (17%) şi industrie (12%).
