Șefa FMI se așteaptă ca războiul să declanșeze o cereri de sprijin suplimentar de până la 50 de miliarde de dolari

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat joi că instituția financiară se așteaptă ca, pe termen scurt, cererile pentru sprijin financiar din partea FMI să crească cu 20 până la 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecințelor războiului din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Într-un discurs ținut înainte de reuniunile FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, Georgieva a declarat că războiul a determinat Fondul să își reducă previziunile de creștere globală.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, dar bombardamentul continuu al Libanului de către Israel amenință să deraieze discuțiile pentru a crea o pace permanentă.

‘Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo anterior’, a spus Georgieva. De exemplu, complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf, a fost închis din 2 martie și ar putea dura între trei și cinci ani până când va reveni la capacitate maximă.

‘Adevărul este că nu știm cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce știm este că creșterea va fi mai lentă – chiar dacă noua pace este durabilă’, a spus directorul FMI.

Conflictul, care a început pe 28 februarie, va avea efecte secundare pentru o perioadă de timp, a mai spus Georgieva, inclusiv închiderea rafinăriilor de petrol și penuria de produse rafinate care perturbă transportul, turismul și comerțul.

FMI va publica săptămâna următoare un set de scenarii în cadrul raportului World Economic Outlook, variind de la normalizare relativ rapidă la un scenariu în care prețurile petrolului și gazelor rămân mult ridicate pentru mult mai mult timp, a declarat Georgieva. Ea a adăugat că, chiar și cel mai promițător scenariu, implică o diminuare a ritmului de creștere din cauza daunelor aduse infrastructurii, a întreruperilor aprovizionării, a pierderilor de încredere și a altor efecte negative.

În ianuarie, FMI prognoza că economia mondială va înregistra o creștere de 3,3% în 2026 și una de 3,2% în 2027.

Reuniunile de săptămâna viitoare, la care vor participa mii de oficiali financiari din întreaga lume, se vor concentra pe modalitățile de a depăși șocul războiului și pe modul în care FMI poate ajuta țările membre aflate în nevoie, a declarat Georgieva. Ea a spus că FMI are resurse suficiente și poate majora sprijinul pentru balanța de plăți prin programele existente și că se așteaptă ca și alte țări să solicite ajutor. Georgieva nu a identificat nicio anumită țară care a solicitat ajutor.

Ea a mai spus că șocul ofertei de energie a impulsionat deja așteptările inflaționiste pe termen scurt, deși așteptările pe termen lung nu s-au modificat. Potrivit directorului FMI, băncile centrale ar trebui ‘să intervină ferm cu creșteri ale ratelor dobânzii’ dacă așteptările inflaționiste amenință să se desprindă și să declanșeze o spirală inflaționistă.

Directorul FMI a avertizat că o ajustare a cererii este inevitabilă, dar a atenționat țările să nu adopte controale la exporturi, controale la prețuri și alte măsuri care ar putea perturba și mai mult condițiile globale. ‘Fac apel la toate țările să respingă acțiunile individuale. Nu turnați benzină pe foc’, a spus Georgieva.

Ea a menționat că multe țări iau măsuri de conservare, inclusiv limite privind utilizarea vehiculelor private și munca la distanță. Majoritatea țărilor au evitat reducerile de impozite nețintite sau subvențiile energetice, iar FMI lucrează activ cu țările pentru a se asigura că orice măsuri rămân temporare.