Șefa FMI spune că economia mondială face față șocului energetic, dar există îngrijorări fiscale

Economia mondială a făcut față șocului energetic provocat de războiul din Iran mai bine decât se preconiza, a declarat marți directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, care și-a exprimat totuși îngrijorarea cu privire la deteriorarea condițiilor fiscale în unele țări, evidențiată după creșterea randamentelor obligațiunilor și de stagnarea procesului dezinflaționist, transmite Reuters.

Într-un briefing înainte de reuniunea responsabililor financiari G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, Carolina de Nord, Georgieva le-a spus jurnaliștilor că există o luptă pentru supremație între șocul negativ provocat de diminuarea ofertei de energie din Golf și factorii favorabili creșterii economice proveniți de pe urma boom-ului investițiilor în inteligență artificială, care începea să se răspândească dincolo de granițele SUA.

Directorul FMI a precizat că riscurile la adresa perspectivelor economiei mondiale sunt mai echilibrate decât în aprilie, dar cu toate acestea sunt încă orientate în jos, din cauza presiunilor fiscale tot mai mari și a riscurilor că băncile centrale vor fi nevoite să mențină o politică monetară strictă pentru a controla inflația.

‘Creșterea mondială rezistă unor obstacole puternice provocate de nivelurile ridicate ale datoriei publice, inflația persistentă și tensiunile comerciale. Până în prezent, a depășit șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz mai bine decât ne temeam, datorită unei combinații de factori’, a declarat Georgieva. Acești factori includ accesarea rezervelor de petrol și gaze de către multe țări, creșterea aprovizionării cu energie din afara Golfului, cererea mai mică de energie, creșterea capacității de producție de energie regenerabilă și revenirea la producerea de energie pe bază de cărbune în unele locuri.

În paralel, investițiile în inteligența artificială din SUA mențin profiturile companiilor și cheltuielile de consum la un nivel solid, iar alte țări își intensifică construcția de centre de date și aprovizionarea cu hardware AI, a spus Georgieva.

Briefing-ul susținut de Kristalina Georgieva nu a venit cu noi previziuni. FMI și-a redus în iulie previziunile privind creșterea economiei mondiale în 2026, până la 3%, avertizând în același timp asupra unor riscuri suplimentare de scădere din cauza războiului din Orientul Mijlociu, fragmentării comerțului și potențialei incertitudini legate de AI. Instituția financiară internațională își va actualiza previziunile la mijlocul lunii octombrie, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok.

Totuși, marți, Georgieva i-a avertizat pe decidenții politici să nu dea dovadă de automulțumire, în contextul în care prețul barilului de țiței Brent fluctuează în intervalul 80-90 de dolari pe baril de la mijlocul lunii iunie, mult sub vârfurile de primăvară de peste 118 dolari.

‘Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice’, a spus Georgieva. Ea a adăugat că toate țările trebuie să își abordeze problemele fiscale și ‘să formuleze și să prezinte planuri credibile pentru a se asigura că datoria și deficitele lor se află pe o traiectorie sustenabilă’.

Georgieva a mai spus că băncile centrale trebuie să rămână ‘concentrate’ pe mandatul lor de asigurare a stabilității prețurilor, pe fondul persistentei riscurilor inflaționiste, în ciuda îngrijorării exprimate că o politică monetară restrictivă ar frâna creșterea.

De asemenea, directorul FMI a apreciat că țările trebuie să abordeze ‘dezechilibrele globale excesive’ care provoacă tensiuni comerciale, fără a menționa o țară anume. Totuși, Georgieva cere de mult timp Chinei să își reechilibreze modelul de creștere, îndepărtându-se de exporturile care au inundat piețele globale cu bunuri ieftine, către unul determinat de cererea internă a consumatorilor. ‘O economie mai echilibrată este o economie globală mai puternică, iar acest lucru este bun pentru toată lumea’, a spus ea, adăugând că acest lucru este mai greu de realizat într-o lume mai fragmentată.