România a intrat într-un nou an cu multe semne de întrebare. Bugetul întârzie, economia nu prea mai crește, companiile anunță concedieri, iar inflația rămâne aproape de 10%. La o primă privire, situația pare dezastruoasă. Dar ultimele date disponibile pentru anul trecut – execuția bugetară după primele 11 luni – arată că, dincolo de percepție, statul a început să-și pună ordine în finanțe, iar dezechilibrele mari din ultimii ani se reduc.
Anul 2025 nu a fost prea bun pentru români. Prețurile au crescut mult, taxele au fost majorate, consumul a scăzut, iar încrederea populației și a mediului de afaceri a fost zdruncinată de ceea ce s-a întâmplat pe scena politică. Și totuși, dacă ne uităm atent la cifrele oficiale, în special la execuția bugetară pe luna noiembrie, apare o imagine ceva mai nuanțată. După primele 11 luni din 2025, bugetul general consolidat a înregistrat, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, un deficit de 121,8 miliarde de lei, echivalentul a 6,4% din PIB. Rămâne un deficit uriaș, dar este mai mic decât în aceeași perioadă din 2024. Și, chiar dacă diferența nu este spectaculoasă, semnalul contează: pentru prima dată după mai mulți ani, deficitul nu mai accelerează, ci începe să se reducă.
Statul strânge mai mulți bani
Una dintre cele mai clare schimbări din 2025 se vede la capitolul venituri. Statul a încasat mai mult, iar, pentru prima dată în ultimii ani, ritmul de creștere a veniturilor a fost mai rapid decât cel al cheltuielilor. După primele 11 luni din 2025, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la aproape 592 de miliarde de lei, cu circa 13% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Cea mai importantă contribuție vine din TVA. În 2025, încasările nete din TVA au depășit 120 de miliarde de lei după primele 11 luni, în creștere cu peste 11% față de anul anterior. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care consumul populației a scăzut, ceea ce pare, la prima vedere, un paradox. Explicația este însă relativ simplă. Pe de o parte, prețurile sunt mai mari decât în 2024, așa că TVA-ul se aplică la valori mai ridicate. Apoi, și mai important, au fost majorate cotele de TVA. Cu alte cuvinte, statul încasează mai mult nu pentru că românii cumpără mai mult, ci pentru că fiecare produs și serviciu cumpărat aduce mai mulți bani la buget.
Și celelalte surse de venit au avut o evoluție bună. Impozitul pe salarii și venit a crescut cu aproape 20% față de anul anterior, lucru ce poate părea surprinzător dacă luăm în calcul că economia a încetinit, consumul a scăzut, iar salariile nu au mai crescut în ritmul din anii anteriori. Totuși, explicația nu are legătură cu veniturile populației. Primul factor important a fost eliminarea sau restrângerea facilităților fiscale acordate unor sectoare economice. În anii anteriori, o parte semnificativă a angajaților din construcții, IT sau agricultură beneficiau de scutiri parțiale de impozit. În 2025, aceste excepții au fost eliminate, ceea ce a dus la o bază de impozitare mai largă. Al doilea factor este legat de majorările salariale din 2024, care și-au produs efectele pe tot parcursul lui 2025.
Contribuțiile de asigurări sociale au urmat o tendință similară. După primele 11 luni din 2025, acestea au depășit 189 miliarde de lei, în creștere cu peste 10%. Explicația este aceeași: chiar dacă salariile nu au mai crescut accelerat, baza de colectare s-a lărgit. Nu în ultimul rând, și impozitul pe profit a adus mai mulți bani la buget, cu o creștere de peste 14% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuieli încă prea mari
Cheltuielile statului rămân principala vulnerabilitate a economiei românești. După ani de creșteri nesimțite, în 2025 s-a încetinit ritmul. Statul a continuat să cheltuie mult, însă excesele au fost mai mici ca în anii anteriori, iar acest lucru a început să se vadă în execuția bugetară. În primele 11 luni din 2025, cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la aproximativ 714 miliarde de lei, în creștere cu aproape 10% față de aceeași perioadă din 2024. Este o creștere importantă în termeni nominali, dar mai mică decât cea din anii anteriori, când avansul cheltuielilor depășea chiar și 20%.
Una dintre cele mai vizibile schimbări apare la cheltuielile de personal. După mai mulți ani de majorări consistente, ritmul de creștere s-a redus puternic în 2025. Pe ansamblul celor 11 luni, cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut cu puțin peste 4%, iar în ultimele luni ale anului s-au înregistrat chiar scăderi față de aceeași perioadă din 2024. În schimb, cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească puternic. În primele 11 luni, statul a plătit aproape 49 de miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Trebuie punctat că acestea sunt costurile acumulate ale deficitelor mari din trecut, care au venit la pachet cu împrumuturi contractate la dobânzi mari. Din păcate, această cheltuială uriașă va continua să apese pe buget și în 2026. Un alt capitol important este asistența socială, unde cheltuielile au rămas ridicate. Majorările de pensii operate anterior și schemele de sprijin pentru energie au menținut presiunea asupra bugetului, chiar dacă ritmul de creștere s-a temperat.
O parte oarecum pozitivă a execuției bugetare vine din zona investițiilor. Cheltuielile pentru investiții publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene și PNRR, au crescut semnificativ. Banii direcționați către infrastructură și proiecte de dezvoltare au fost mai mulți decât în anul anterior, ceea ce poate să determine o creștere pe termen mediu și lung.
Inflația explică pesimismul
Deși bugetul arată mai bine pe hârtie, inflația rămâne principala problemă resimțită de populație. Luna decembrie 2025 a adus o rată anuală a inflației de 9,69%, iar rata medie anuală pentru 2025 s-a situat la 7,3%. Este o inflație ridicată, care explică de ce începutul de 2026 este perceput ca unul foarte dificil. Prețurile la servicii, energie, transport și chirii au crescut puternic, iar aceste scumpiri sunt greu de ignorat de populație. Strict pentru bugetul de stat, inflația nu a fost un lucru chiar rău: a ajutat statul să încaseze mai mult din TVA și accize, deoarece taxele se aplică la prețuri mai mari. În plus, la capitolul cheltuieli, statul a plătit mai mult doar pe bunuri și servicii, salariile bugetarilor și pensiile nefiind indexate anul trecut cu rata inflației. Pentru români, vestea bună este că inflația pare să fi trecut de vârf: ritmul de creștere a prețurilor s-a stabilizat, iar prognozele indică o scădere treptată în 2026. Mai mult, chiar estimările Băncii Naționale a României (BNR) arată că vom intra pe un trend accentuat de scădere a inflației în partea a doua a anului și vom încheia 2026 cu o rată anuală de 3,7%. Iar aici BNR include și liberalizarea prețului la gaze naturale din primăvară.
Arieratele, motiv real de îngrijorare
Un capitol mai puțin confortabil este cel al arieratelor. În noiembrie 2025, arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 28,05%, până la 859 milioane de lei, de la 671 milioane de lei în luna octombrie. Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 62,8%, până la 318 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 22,5%, la 327 milioane de lei. În ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au urcat cu 26,21%, de la 632,9 milioane de lei în octombrie 2025 la 798,8 milioane de lei în noiembrie 2025. Aceste creșteri arată că în multe instituții ale statului există probleme serioase legate de lichiditate. Astfel, deși nivelul arieratelor rămâne relativ mic în raport cu dimensiunea bugetul, semnalul nu este deloc încurajator.
O economie în revenire de formă
Cu toate aspectele îngrijorătoare, direcția pare cea corectă. Iar asta se vede și în estimările optimiste ale organismelor internaționale. Astfel, pentru anul 2026, aproape toate prognozele indică o revenire lentă a economiei României. Recent, Banca Mondială a publicat raportul „Perspective Economice Globale”, în care indică o estimare de creștere pentru PIB-ul României de 1,3% în 2026, peste nivelul din 2025. Perspectivele pentru 2027 rămân, de asemenea, destul de bune: creșterea economică ar putea accelera ușor, până în jurul valorii de 1,9%.
La nivel regional, Banca Mondială anticipează o dinamizare a economiilor din Europa Centrală și de Est în perioada 2026–2027, cu un ritm mediu de creștere de peste 2,5%. Investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene, sunt văzute drept principalul motor al acestei evoluții, iar România este menționată printre țările care pot beneficia cel mai mult de pe urma lor. În același timp, raportul atrage atenția că problemele fiscale nu dispar. În cazul României, eforturile de consolidare bugetară vor continua să limiteze ritmul de creștere economică, cel puțin pe termen scurt.
