Sindicatele din casele de pensii amenință cu blocarea activității, dacă se menține forma actuală a Legii salarizării

Organizațiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității, în cazul în care proiectul noii Legi a salarizării va fi menținut în forma actuală, avertizează Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM).

Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, FNSSM își exprimă ‘profunda nemulțumire’ față de forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și solicită modificarea prevederilor care afectează veniturile salariaților din casele de pensii.

‘Analiza comparativă realizată de Federație asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidențiază o diminuare a valorii de referință de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferențele dintre aparatul central al CNPP și casele teritoriale de pensii sunt menținute și, pentru funcțiile de execuție, chiar amplificate’, se arată în comunicat.

Sindicaliștii semnalează scăderi salariale față de varianta anterioară. Astfel, în proiectul din 16 iulie 2026, valoarea de referință era de 4.100 lei, iar în varianta apărută în spațiul public pe 20 august aceasta este redusă la 4.000 lei.

Pentru un consilier superior, această modificare înseamnă o reducere a valorii teoretice a salariului de la 11.480 lei la 11.200 lei la nivelul CNPP și de la 8.815 lei la 8.600 lei în grila teritorială.

Federația consideră că o nouă Lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condițiile în care obiectivul trebuie să fie creșterea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare, conform comunicatului.

‘Problema cea mai importantă pentru salariații caselor teritoriale o reprezintă însă diferențierea coeficienților. În proiectul din 20 august, pentru funcția de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP și 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referință de 4.000 lei, rezultă o diferență de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor ‘superior 2’, ‘superior 3’ și ‘superior 4’, diferența nu se reduce, ci crește progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta ‘superior 4′. În cazul personalului contractual, analiza indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate’, transmite FNSSM.

Federația consideră că această diferențiere trebuie fundamentată prin criterii obiective.

‘Casele teritoriale aplică aceeași legislație a sistemului public de pensii, utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise. În aceste condiții, criteriul ‘central’ versus ‘teritorial’ nu poate constitui, prin el însuși, o justificare suficientă pentru diferențe salariale atât de mari’, atrag atenția sindicaliștii.

Nemulțumirea salariaților din casele de pensii nu privește doar nivelul actual al salariilor, ci mai ales perspectiva evoluției acestora în următorii ani.

‘Diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, însă nu corectează coeficientul inferior prevăzut pentru structurile teritoriale. Mai mult, aceasta poate fi absorbită prin viitoarele majorări, ceea ce înseamnă că o parte dintre salariați pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creșteri salariale efective. Aceasta este principala temere a salariaților: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la același nivel, în timp ce costul vieții și inflația vor continua să erodeze puterea de cumpărare’, se mai arată în comunicat.

În opinia sindicaliștilor, o Lege a salarizării trebuie să producă creșteri salariale reale, nu doar o reașezare a coeficienților și menținerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii.

‘În cazul în care proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările salariaților nu vor fi soluționate, organizațiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeași valoare și despre garanția că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială și pierdere a puterii de cumpărare’, avertizează Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.