Sistemul bancar românesc a raportat printre cei mai solizi indicatori de lichiditate din UE, în 2025

Băncile de retail din Europa au încheiat, anul 2025, cu venituri în creștere cu 3% și cu un profit operațional în urcare cu 6%, timp în care sistemul bancar din România a raportat printre cei mai solizi indicatori de lichiditate din Uniunea Europeană (UE), arată cea mai recentă analiză Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC.

Conform datelor, veniturile nete din dobânzi ale băncilor europene continuă să fie motorul dominant al profiturilor, astfel că, în perioada 2021 – 2026, acestea cu 27,3% pentru fiecare client, în timp ce costurile au urcat cu 6,2%.

‘Băncile care vor folosi veniturile actuale pentru a-și diversifica încasările din comisioane și taxe, pentru a moderniza distribuția, pentru a scala inteligența artificială și pentru a îmbunătăți eficiența capitalului vor fi mai bine poziționate pentru faza următoare a dezvoltării retail banking-ului. Franța și Marea Britanie au crescut în continuare pe seama dobânzilor, cu avansuri ale veniturilor nete din dobânzi de circa 14%, respectiv 12%, în timp ce țările nordice, Belgia și Polonia au trecut deja pe un model construit în jurul comisioanelor, unde creșterile s-au apropiat de 10%, semn că alegerile de business ale băncilor, și nu doar contextul macroeconomic, încep să facă diferența între câștigători și restul plutonului’, susține Sebastian Mocanu, partener și lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România.

În ceea ce privește sistemul bancar românesc, situația analizată relevă active brute care au ajuns la 996,1 miliarde de lei, la finalul anului trecut, în creștere cu 8,8%, respectiv un profit net de 15,4 miliarde de lei, după cum reiese din Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR).

Potrivit sursei citate, rentabilitatea capitalului a ajuns la 17,6%, rata fondurilor proprii la 25,8% (peste media europeană, de 20,4%), iar indicatorii de lichiditate se află printre cei mai solizi din Uniunea Europeană. De asemenea, raportul dintre costuri și venituri, de 48,9%, depășește media de la nivelul piețelor europene cheie, de 51%.

Consultanții remarcă, pe de altă parte, că vulnerabilitățile rămân la rata creditelor neperformante, care a urcat la 2,7%, în timp ce media europeană a coborât la 1,8%, ‘deteriorarea venind mai ales dinspre portofoliul de companii, chiar dacă gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, rămâne cel mai ridicat din Uniune’.

‘Raportul dintre credite și depozite, de numai 66,2% față de o medie europeană de 104,8%, arată cât potențial de creditare stă nefolosit în bilanțurile băncilor românești, în vreme ce expunerea pe titluri de stat, care a ajuns să reprezinte 27,9% din active, leagă tot mai mult băncile de finanțele statului’, se menționează în analiza de specialitate.

Pe fondul acestor fluctuații, specialiștii sunt de părere că băncile care reușesc să treacă de la proiectele-pilot la fluxuri de lucru coordonate pe bază de AI pot câștiga peste 15 puncte procentuale la raportul dintre costuri și venituri. În acest mod, un proces de creditare ipotecară automatizat de la un capăt la altul se poate scurta de la câteva săptămâni la câteva zile.

‘Planul pe care Strategy& îl propune pentru orizontul anului 2030 este construit pe cinci piloni: venituri diversificate din comisioane și taxe, completarea tranziției către vânzări digitale, adoptarea inteligenței artificiale ca instrument de productivitate în funcțiile de bază, pregătirea pentru agenții AI și adoptarea modelelor asset-light (în care banca, în loc să dețină active tradiționale, se bazează pe tehnologie, externalizare și parteneriate pentru a oferi servicii financiare și a genera venituri) atât ca instrument de creștere, cât și ca driver al eficienței capitalului. Însă, odată cu creșterea utilizării AI, cresc și pericolele’, avertizează experții din domeniu.

De altfel, BNR notează în raportul anual că digitalizarea accelerată și utilizarea tot mai intensă a Inteligenței Artificiale ‘conturează un profil de risc mai complex pentru bănci, în care un incident cibernetic nu mai este o simplă defecțiune operațională, ci poate declanșa retrageri rapide de depozite și poate lovi în lichiditatea băncilor’. Din acest motiv, supravegherea va trebui consolidată în perioada următoare, recomandă instituția.