Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor a vorbit despre infrastructura rutieră din România, în cadrul conferinţei „De la şoselele morţii înapoi pe drumul spre viaţă”, organizată de Antena 3 CNN prin proiectul România Inteligentă.
Sorin Grindeanu a explicat, în cadrul conferinţei România Inteligentă despre proiectele aflate în derulare în România legate de infrastructura rutieră şi a explicat că în PNRR există o sumă totală de 600 de milioane de euro care poate fi accesată pe proiecte ce ţin de siguranţa rutieră.
Totodată, ministrul Transporturilor a declarat că până la finalul anului viitor, respectiv decembrie 2024, în România vor fi daţi în folosinţă 250 de kilometri de drumuri express şi autostrăzi.
De asemenea, ministrul s-a arătat optimist de proiecte şi a declarat că, până în anul 2030, România ar putea avea în total 2.000 de kilometri de autostradă.
„Eu n-aş vrea să spun că nu e una din cauze aceasta de lipsă de infrastructură modernă, dar nu e singura cauză. Aş vrea să vă dau câteva cifre, câteva exemple legate de o anumită evoluţie a ţării noastre din 2010 până acum şi, de asemenea, ceea ce ne-am propus până în 2030. Pentru că vorbim de anumite ţinte pe care noi ni le-am propus în anii viitori.
Faţă de ceea ce ne-am angajat în 2010 şi da, şi în 2010 eram în continuare, din păcate, pe primul loc la nivel european, ne-am angajat să reducem cu 50% numărul de persoane decedate pe şosele. Să ştiţi că a existat, şi există, o scădere undeva la 43% faţă de ce se întâmpla în 2010. În 2010 au fost peste 1300 de persoane care au decedat în România ca urmare a accidentelor rutiere. În anul 2020, au fost 782. S-a redus foarte mult, dar în continuare, suntem pe primul loc.
Au existat în toţi aceşti ani şi există în continuare strategii naţionale pentru siguranţă rutieră. De asemenea, ne propunem, statul român îşi propune, ca până în 2030 să mai facă o reducere de 50% faţă de anul 2019. Eu cred că, acum la început, ar fi bine să vă spun că, inclusiv prin programe naţionale şi programe finanţate inclusiv prin PNRR dorim să ne atingem aceste ţinte. Şi v-aş spune că prin PNRR, nu toate programele fiind coordonate de Ministerul Transporturilor, mai sunt şi alţi titulari, dar adunând toate programele care ţin de siguranţa rutieră pot să vă spun că suma totală e undeva la peste 600 de milioane de euro, care pot fi accesate, şi vor fi accesate, pentru siguranţă rutieră.
Vă dau câteva exemple: siguranţă pasivă, iluminat pe timp de noapte şi dispozitive reflectorizante, separarea căilor de trafic auto şi pietonal. Aici sunt aproape 400 de milioane de euro. Semnalizare, marcaje şi aşa mai departe. În total, peste 600 de milioane de euro, bani din PNRR. Nu am semne de întrebare că banii nu vor putea fi accesaţi. Parte dintre ei sunt gestionaţi de noi, la Ministerul Transporturilor, dar nu doar noi, mai sunt şi alte ministere.
Aş mai aminti că toate aceste lucruri se fac şi cu parte financiară, dincolo de infrastructură, dar pe siguranţă rutieră, de asemenea, există un program finanţat de BEI (n.r. – Banca Europeană pentru Investiţii), într-un parteneriat între BEI şi Guvernul României, de peste 100 de milioane de euro, de asemenea, pe siguranţă rutieră. Sunt, iată, câteva dintre proiectele care, în anii următori, vor beneficia de finanţare europeană pe siguranţă rutieră şi care va duce la o reducere, sperăm cu toţii, a deceselor cauzate de accidentele rutiere.
Legat de partea cealaltă, de infrastructură, e adevărat. Statul român a rămas dator cetăţăţeanului român, de după Revoluţie, din 1990, printre primele puncte unde datoria statului român faţă de cetăţeanul român a rămas este legată de infrastructură. Am rămas datori indiferent de guverne, indiferent de miniştri, indiferent de preşedinţi, de 30 de ani, statul român a rămas dator. Eu cred că, cu toate finanţările pe care le avem în acest moment, şi ne aflăm în continuare, în numai două luni, la intersecţia a trei mari programe de finanţare europeane, fie că vorbim de POIM, fie că vorbim de viitorul program operaţional de transport sau PNRR, sunt programe de finanţare care vor duce până în 2030 la construirea unei infrastructuri.
De exemplu, anul trecut, la Ministerul Transporturilor, am semnat contracte de peste 10 miliarde de euro pe dezvoltarea infrastructurii de transport, cam cât 5 ani înainte, din 2017. Anul acesta, anul viitor, anul 2025, ar trebui să fie anii în care vor fi date în circulaţie aceste proiecte şi da, eu am mai spus public, până la finalul anului viitor, undeva în decembrie 2024, începând din această toamnă, în România vor fi daţi în circulaţie peste 250 de kilometri de drum express şi austradă. Cu titlu de exemplu, gândiţi-vă că abia luna trecută noi am atins, după 30 de ani, 1000 de kilometri de autostradă. Cu toate proiectele care sunt acum în desfăşurare, eu sunt optimist că cealaltă mie de kilometri se atinge mult mai repede, undeva până în 2030 vom atinge această ţintă”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.