Specialităţile din carne de pasăre, ”vedete” la târgul din curtea MADR

Ministerul Agriculturii va fi gazda mai multor târguri care vor avea loc în curtea instituţiei până la sfârşitul acestui an, însă în acest weekend sunt promovate produsele din carne de pasăre şi ouăle provenite din fermele autohtone, iar săptămâna viitoare vor veni cu „bunătăţi” procesatorii din România, susţine preşedintele Asociaţiei de Zootehnie Valahia, Georgiana Udrescu, unul dintre principalii organizatori ai acestor evenimente.

„Eu sunt un promotor a tot ceea ce înseamnă românesc, avem acel brand „Poftim din România!” şi am considerat că merită şi sectorul avicol, puiul românesc, să fie promovat. Avem cu ce ne lăuda şi îndrumăm consumatorii să cumpere din fermele din România pentru a da plus valoare dar şi pentru a mânca sănătos. Ne-am propus ca fiecare sector să fie promovat cu un târg în curtea Ministerului Agriculturii, pentru că aici se dă ora exactă în politicile agricole şi de ce să nu expunem ceea ce finanţăm? Săptămâna viitoare vom promova procesatorii români. Asociaţia de Zootehnie Valahia am înfiinţat-o la doleanţa unor crescători de animale şi procesatori, avem şi specialişti alături de noi, avem şi oameni din cercetare, pentru că vrem să facem mai mult pentru sectoarele din zootehnie. Ne dorim promovare, susţinere, consiliere, consultanţă, pentru a ne dezvolta. România are cu ce, are zootehnie, dar avem nevoie de mai multă implicare în sector”, a declarat, pentru AGERPRES, Georgiana Udrescu.

****
Soţii Alina şi Cătălin Moraru, cei care deţin Fermele Moraru, o afacere de familie de lângă Vaslui cu aproape 30 de ani de experienţă în agricultură şi în creşterea responsabilă a păsărilor, se află cu produsele proprii la târgul din curtea Ministerului Agriculturii. Chiar dacă ei sunt mai puţin cunoscuţi în Capitală cu mărcile proprii, îşi vând produsele cu mare succes pe brandurile celor mai importanţi retaileri din România. Aceştia deţin şi singura fermă autorizată din România pentru creşterea puilor de carne în aer liber.

„Noi avem şapte ferme mari, creştem cam două milioane de păsări pe serie. Cu ce ne diferenţiem noi faţă de alţi producători? Avem prima şi singura fermă autorizată din România pentru creşterea puilor de carne în aer liber şi livrăm pe piaţă mai multe feluri de carne de pui proaspătă, respectiv carne de pui standard, la 40 de zile, avem pui cu creştere lentă la 57 de zile, pui tradiţional care creşte în aer liber minimum 82 de zile şi pui de tip coquelet, puişor de curte. Livrăm şi produse semipreparate din carne de pui: cârnăciori, burgeri, marinate, chifteluţe”, a precizat pentru AGERPRES Alina Moraru, care se ocupă de zona de marketing şi de proiecte europene în afacerea familiei.

Ea susţine că au fost absorbiţi foarte mulţi bani din fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii din Vaslui. „Cred că suntem la al 10-lea proiect implementat pe fonduri europene. Am accesat cât s-a putut şi pe ferme şi pe abator. Cred că am investit peste 20 de milioane de euro în abator şi vreo 10 milioane în ferme. Ne perfecţionăm mereu, pentru că avem, cum s-ar zice, Mercedes-uri în echipamentele noastre, adică totul e de ultimă generaţie. Deşi brandurile noastre sunt cunoscute mai mult în zona Moldovei, am ieşit pe locul 3 în Topul Camerei Naţionale pe procesarea cărnii de pui şi ne mândrim cu asta”, a adăugat Alina Moraru.

Puii tradiţionali crescuţi în aer liber din Fermele Moraru ajung pe piaţă în magazinele proprii de producători din judeţele Vaslui şi Iaşi, dar cel mai mult în marile lanţuri de magazine pe brandurile acestora. „Avem o gamă diversă, asta ne diferenţiază. Puii tradiţionali au în aer liber doi metri de păşune pe cap de pasăre, sunt într-o densitate mai redusă, este o rasă specială, cu creştere lentă, au o hrană specială, fără antibiotice, fără organisme modificate genetic. Această rasă de pui este o rasă cu piele galbenă care dă un aspect plăcut mâncării de pui, dar care are şi o calitate nutriţională mult mai hrănitoare şi mai sănătoasă pentru organismul uman. Aceşti pui crescuţi în aer liber au un termen de creştere mai mare de 82 de zile, de aceea nu îi putem pune continuu pe piaţă. Acum, următoarea serie va fi înaintea Crăciunului. Avem o capacitate mare a abatorului, de 9.000 de capete, iar în prezent cea mai mare cantitate de carne de pui o vindem pe brandurile marilor lanţuri de magazine. Vindem puiul în Carrefour, pe filiera calităţii, brandul lor de top, dar şi în Auchan, Profi, Penny şi Lidl. Suntem mai cunoscuţi local, pe zona Moldovei, unde vindem sub brandul nostru”, a explicat ea.

Aceasta a menţionat că târgurile de tipul celui organizat în curtea MADR reprezintă o iniţiativă foarte bună, pentru că sunt foarte puţine acţiuni de promovare a cărnii de pui din producţie autohtonă.

„Noi am mai fost prezenţi doar în magazine pentru promovare şi de aceea cred că târgurile de tipul acestuia organizat în curtea MADR reprezintă o iniţiativă foarte bună. Ştim cât de multe mituri sunt despre carnea de pui, că este cu hormoni, cu apă, cu antibiotice. Sunt foarte multe mituri despre carnea de pui cauzate de informaţiile false din presă. Carnea românească de pui este curată, şi nu vorbesc doar de noi, vorbesc despre întreaga industrie avicolă. Cred că ar trebui demontate toate aceste mituri. Noi avem şi pe site-ul nostru un capitol special cu miturile cărnii de pui şi pe care le promovăm mereu, pentru că lumea are o teamă faţă de carnea de pui, o teamă care nu e justificată”, a afirmat producătoarea de carne de pasăre din Vaslui.

Alina Moraru susţine că şi-ar dori să existe în legislaţie obligativitatea de a trece pe etichetă sistemul de creştere a puilor, la fel cum există la ouă, prin codurile marcate.

„Deşi legislaţia clasifică sistemele acestea de creştere a puilor, nu există obligativitatea să le treci pe etichetă, aşa cum este la ouă, codul 1, codul 2 etc. La carnea de pui nu este obligatoriu. Dacă s-ar face ceva în acest sens, să se marcheze obligatoriu pe etichete tipul de carne de pui ar fi mult mai simplu şi pentru noi, pentru că este multă concurenţă neloială prin marketing. De exemplu, se scrie pe etichetă, pui crescut fără antibiotice, dar nu se spune nimic despre sistemul de creştere. Ne-ar ajuta foarte mult acest lucru”, a punctat ea.

****

Producătorul de carne de pasăre AAylex ONE, recunoscut după brandul Cocorico, oferă bucureştenilor la târgul din curtea MADR posibilitatea să deguste o serie de specialităţi din carne de pui „ready to eat” şi „ready to cook”.

„Preparatele noastre sunt făcute în două fabrici, cea din Buzău, unde producem Cocorici (cârnaţi fără membrană), crenvurşti şi parizer, cam tot ce e pe zona de cârnaţi, iar la Călăraşi terină, chiftele, produse coapte. Noi suntem cunoscuţi în piaţă cu carnea de pui refrigerată Cocorico, dar vrem să ne facem cunoscuţi şi cu specialităţile „gata de consum”. Am venit la acest târg pentru că vrem să ne promovăm şi pe partea de preparate. Avem gamă de Cocorici care sunt clasici şi picanţi. Un sortiment de crenvurşti, dar ambalaţi în mai multe tipuri de ambalaje. Avem parizer, gama de fierte şi afumate. Mai avem şi gama de coapte, chiftelele, gama de fripturi, terină, ruladă. Cred ca suntem singurii din piaţa cu atât de multe specialităţi. O gamă foarte largă şi diversificată”, a declarat pentru AGERPRES Manuela Voicu, unul dintre reprezentanţii de vânzări ai companiei.

Aceasta susţine că produsele Cocorico sunt făcute doar din ingrediente naturale. „Sunt fără e-uri, fără conservanţi”. Noi dăm culoare produsului cu suc concentrat de sfecla roşie. De aceea nu putem spune că sunt foarte ieftine. Un produs bun, de calitate, nu poate să fie şi foarte ieftin. Noi nu am venit pe piaţă cu produse de volum, acestea sunt produse de nişă. Patronul nostru nu vrea să facă rabat de la calitate, chiar dacă nu facem volume foarte mari. Acestea sunt produse gustoase şi sănătoase şi în timp românul va alege astfel de produse. Vă pot spune că fabrica unde sunt făcuţi Cocoricii este unică în Europa, cu tehnologie de ultimă generaţie, iar consumatorul este prima persoană care atinge produsul”, a explicat ea.

Pe deasupra, specialităţile de la Cocorico sunt şi certificate Halal, pentru că intenţiile companiilor sunt de a intra şi pe piaţa externă şi respectă toate condiţiile acestei certificări.

„Târgul din curtea MADR este o idee foarte bună pentru promovarea produselor noastre. Noi participăm la multe târguri, avem şi echipa noastră de Food-truck, unde folosim doar materie primă de la noi şi invit bucureştenii să deguste aici toate produsele noastre. Puteţi savura delicioasele specialităţi Cocorico, cum ar fi Pulpe CocoPastrami, CocoBaked- Burgeri, Cocorici HotDog, din truck-ul Artisan by Cocorico”, a mai spus Manuela Voicu.

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei de Zootehnie Valahia, Georgiana Udrescu, a mai declarat că în perioada următoare va avea loc şi un eveniment pentru promovarea cărnii de oaie şi capră, mai ales că ea provine din această zonă – Cooperativa Agricolă Caprirom Sud Muntenia.

„Vom avea din nou un eveniment pentru promovarea cărnii de oaie şi capră, noi am mai avut aşa ceva „Stâne, gusturi şi tradiţii” şi vrem să-l reluăm. Colegii mei chiar îmi spun când va fi şi momentul nostru, dar în ultimul timp sectorul a avut mai multe probleme din cauza pestei micilor rumegătoare. Sperăm să ne adunăm şi să facem un eveniment aşa cum merită sectorul, mai ales că acum s-au închis şi ultimele două focare de pestă de la Timişoara. Mai avem 6 zile de stat sub această „pedeapsă” să zicem aşa, deoarece pentru noi a fost un chin, n-am putut să facem mişcări, n-am putut să facem vânzările între ferme, dar am trecut cu bine de acest necaz şi cu ajutorul ANSVSA cu care avem o colaborare foarte bună”, a explicat ea.

În opinia sa, sectorul de ovine şi caprine merită mult mai mult, mai ales că în ultimul timp sunt foarte mulţi tineri care au înfiinţat ferme de capre. „Laptele de capră este medicament. Noi avem aurul alb şi nu ştim să-l promovăm şi să-l consumăm. Avem oameni pe care i-am tratat cu lapte de capră, iar carnea de ied este benefică pentru oamenii cu boli cardiovasculare. Nu sunt specialist, dar m-am informat şi vorbesc cu oameni care au avut patologii şi s-au vindecat, dar noi nu punem destul de mult accentul pe aceste produse care sunt foarte bune. Simt că este nevoie de mai multă implicare a noastră, a preşedinţilor de asociaţii, de mai multe evenimente pentru degustare şi de ce nu, de un program naţional. Să reluăm şi să facem mai mult pentru sector, pentru că merită, aduce plus-valoare. Îi invit pe bucureşteni să vină la acest târg, între orele 9:00 şi 19:00, inclusiv duminică, să vină deguste, să descopere sectorul de pasăre din România şi să meargă să le caute în magazine”, a adăugat preşedinta asociaţiei.

În weekend-ul următor, de Sf. Dumitru, va mai fi organizat un târg în Sectorul 4, la Piaţa Sudului, cu produse tradiţionale din gospodării şi cu tradiţii din satul românesc, iar de Sfânţii Mihail şi Gavril, un nou târg în curtea Ministerului Agriculturii, cu mulţi producători, inclusiv din zona de piscicultură. Ultimul târg din acest an va fi pe 20 decembrie înainte de Crăciun.