Ștefan Nanu, Trezoreria Statului: Strategia a fost să ne prefinanțăm astfel încât să avem mai puține emoții în partea a doua anului

România trece printr-o perioadă fastă pentru tot ceea ce înseamnă accesul la finanțare: investitorii se înghesuie să cumpere titluri de stat, iar dobânzile au început să scadă semnificativ. Asta a susținut în cadrul interviului acordat revistei Income Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului. Demnitarul a explicat că împrumuturile uriașe accesate de România în prima parte a anului reprezintă un lucru bun, fiind parte dintr-o strategie prudentă prin care s-a asigurat un nivel al buffer-ului foarte ridicat în Trezorerie. De asemenea, Ștefan Nanu a mai precizat că, deși în acest an ne împrumutăm mai mult, suma pe care România o va plăti pentru dobânzi rămâne la nivelul de anul trecut. Oficialul a mai punctat succesul de care s-au bucurat programele Tezaur și Fidelis, arătând că retailul se dovedește o variantă din ce în ce mai tentantă pentru Trezorerie.

Income Magazine:  V-ați întors la Trezorerie anul trecut, reluând o muncă pe care o faceți încă din 2007. Sunt în prezent cele mai mari provocări pentru Trezorerie de când lucrați aici?

Ștefan Nanu: Înainte să vin da, a fost o situație mai grea, inclusiv anul trecut. Practic, de când am venit eu a fost un context mai bun. Începutul de an 2021 a fost marcat de incertitudini – acesta a fost un eveniment black swan, cu războiul din Ucraina, nu puteai să-l anticipezi. Noi – fiind vecini cu Ucraina – și, în general, Europa toată am avut de suferit: s-au creat sancțiuni, distorsiuni pe lanțul de de producție ș.a.m.d. Coroborat deja cu presiuni inflaționiste, a dus la schimbarea politicilor monetare în mod agresiv, creșteri de rată de dobândă. Mediile investiționale au fost foarte temătoare să ia poziții. Procesul de finanțare în prima parte a anului trecut s-a făcut foarte greu, au fost dificultăți, provocări mari. În partea a doua deja, au început să se contureze niște certitudini – BNR arăta clar care e politica de creștere graduală a ratei dobânzilor până când o să se vadă practic că inflația are perspective de a se duce în jos, FED, ECB la fel. A mai fost volatilitate în continuare și în partea a doua, dar cererea început să revină. 

Anul trecut am avut luni foarte bune, de exemplu august, cu randamente în 7,5% și luni foarte proaste: de exemplu octombrie, noiembrie, yield-urile se duseseră la 9,5%. Deși am început să împrumutăm sume foarte mari și deja anul acesta am împrumutat masiv, curba s-a dus din acel 9,5% în jur de 7%. În contextul în care, clar, s-a intrat pe platou. Toată lumea aștepta intrarea asta pe platou, toți voiau să vadă când se vor opri băncile centrale din crescut. Și acum toți așteaptă în momentul ăsta pentru ECB și FED. FED dă deja semnale că e aproape acolo și toți se așteaptă deja la reducerii spre sfârșitul anului, ECB pentru că e puțin „lagging behind” mai are încă câteva câțiva pași de făcut. În momentul în care și el va intra pe acest platou pentru investitori va fi semnalul că începe reversarea – inflația se duce în jos, dobânzile în mod normal se corectează și pot intra la cumpărări. 

Income Magazine: Prin urmare, estimarea dumneavoastră este că nu ne vom mai întoarce la dobânzi atât de mari ca anul trecut?

Ștefan Nanu: Da, nu văd scenariu acesta, în niciun caz. Nu se mai justifică. Poate inflația la sfârșit de an nu e 7%, poate e 7,5% sau poate 6,8%, dar clar se duce în jos, se duce spre o singură cifră. Asta se întâmplă în toată regiunea. Deja, băncile centrale din regiune, a Poloniei și a Ungariei, vorbesc de reducere rată a dobânzi. Deja știi că piețele core – FED și ECB – vor ajunge și ele la la maxim. E clar că n-ai cum să te întorci. BNR deja la ultima decizie de politică monetară a ținut dobânda, probabil în scop prudențial. BNR întotdeauna a jucat foarte ortodox, nu o să se ducă în jos prea curând anul ăsta, probabil, dar clar semnalează intrarea pe pantă a inflației. 

Income Magazine:  Ok, o să ne împrumutăm mai ieftin decât în perioadele acestea. Totuși, ne împrumutăm din ce în ce mai mult. Anul trecut am împrumutat 146,5 miliarde de de lei, anul acesta nevoia de e mai mare…

Ștefan Nanu: Da, e 160 de miliarde de lei. E adevărat că practic deficitul se ajustează în jos, adică ai consolidare fiscală. Anul trecut am avut 5,8%, anul trecut deficitul în cifră absolută a fost în jur de 81 de miliarde. Anul ăsta deficitul în cifră absolută e în jos semnificativ – 68 de miliarde. 

Income Magazine: Asta ne dorim, asta prevede bugetul, dar nu asta o să fie…

Ștefan Nanu: Noi când ne facem planul de finanțare ne facem pe ce se aprobă. E clar: aceste 160 de miliarde de lei sunt compuse din 68 de miliarde finanțare de deficit, 92 de miliarde refinanțare de datorie. Refinanțarea de datorie a crescut foarte mult față de anul trecut. Anul trecut practic am avut 81 de miliarde de lei deficit cu 67 de miliarde refinanțare. Acum, 24-25 de miliarde de lei sunt în plus pe refinanțare și asta a venit din doi factori. Odată e rezultatul faptului că în COVID am avut deficite foarte mari, 10%, și finanțarea s-a făcut foarte mult pe termen mediu. Practic, din 2020 te duci în 2023 – la trei ani ți-a venit foarte mult la rambursare, adică era un an cu rambursări mari oricum, la care s-a adăugat de exemplu un trend de anul trecut legat de emisiunile de retail. E bine că ne diversificăm către retail, dar din 18 miliarde vândute pe Fidelis și Tezaur, vreo 14 miliarde de lei au însemnat un an, pentru că cea mai dorită maturitate de către populație este de un an. Astfel, 14 miliarde trebuie să fie rostogolite anul acesta și s-au adăugat. Acești doi factori au făcut ca necesarul de refinanțare de anul acesta să fie 92 de miliarde de lei, care e mare. Pe de altă parte, când facem planuri de finanțare, avem următoarea asumpție:  cei care scadențează, cei mai mulți investitori se vor rostogoli, vor vrea să se reinvestească în piața românească. Ca un investitor instituțional, în ce să te duci? Statul, până la urmă, plătește încă niște randamente atractive, este un instrument sigur, e un instrument lichid, în cazul băncilor este instrumentul care e acceptat de Banca Națională în operațiunea de piață, în cazul fondurilor de pensii este cel mai dorit instrument și cel mai prezent – undeva la 60% e media de deținere pe pe sistem. Și în retail au devenit foarte populare titlurile de stat. E adevărat că trendul față de anul trecut al retailului e total diferit. De ce? Anul trecut creșteau dobânzile – noi avem politica asta, și când emitem pentru populație emitem în piață, deci dacă ne creșteau prețurile la interbancar, puneam randamente în creștere și la populației. Competiția instrumentelor de retail sunt depozitele bancare. Acestea remunerau puțin când a venit războiul în din Ucraina. Ei s-au ajutat foarte greu la noua creștere și erau mereu în spatele nostru și noi plăteam 2%- 3% peste ei. Acum curba noastră se duce în jos, ei ne-au ajuns din urme cu depozitele. Unde am avut succes – de exemplu la ultimul Fidelis, în care am scos și tranșa de donatori, la euro. Băncile au ratele la euro mici. Noi am plătit în piață 5,8% la 5 ani – e prețul nostru de la eurobonduri. 5,8% fost atractiv pentru cei care au depozite în euro, s-au mutat la noi. Aceasta este diferența dintre 148 de miliarde și 160 de miliarde, vine din refinanțare, dar refinanțarea înseamnă rostogolire. Mai important e cât ai creștere de expunere de emisiune netă, adică această finanțare de deficit. Atât timp cât asta ți se duce în jos – ai avut anul trecut 81 de miliarde, acum ai 68 de miliarde, înseamnă că piața se expune pe stat din ce în ce mai puțin și atunci atunci tu poți să-ți duci marja de credit și costurile în jos, pentru că ai de fapt expunerea băncilor, a fondurilor de pensii, a ne-rezidenților este din ce în ce mai mică. Atunci e bătaie mai mare pe tine să te cumpere, competiție mai mare, ceea ce înseamnă că dobânzile se duc în jos. 

Income Magazine: Dacă vorbim strict de dobânzi plătite de stat anul trecut, acestea s-au ridicat în 2021 undeva pe la 28 de miliarde. Anul acesta se vor duce mai mulți bani?

Ștefan Nanu: Bugetul e de 28 de miliarde de lei, la fel. Din acești 28 de miliarde de anul trecut, o sumă foarte mare, de aproape 10 miliarde, au însemnat discounturi. Ele sunt o cheltuială pe bugetul de cash, metodologia europeană e diferită. Anul acesta noi anticipăm că diferența asta va fi mai mică, pentru că am închis multe linii, cupoane din anii trecuți, am deschis linii noi în piață și nu ne mai mănâncă din buget atât de mult discounturile astea. 

Income Magazine: La ce dobândă se împrumută în acest moment România pe piețele externe?

Ștefan Nanu: Depinde de maturitate. La 3 ani, pe euro, suntem la 4,90% pe an. Dolarul, de exemplu, la 5 ani este acum în 5,60%, iar euro este la 6,10%. 

Income Magazine: Cât ne-am împrumutat anul acesta și de ce o sumă atât de de mare? 

Ștefan Nanu: Strategia a fost așa: noi avem 160 de miliarde în total. De obicei, în cazul emitenților suverani, ca noi, încerci să-ți pui sacii în căruță dacă ai contextul de piață bun, cât mai repede în an, să eviți eventualitatea ca spre sfârșitul anului să intervină factorii de volatilitate care să-ți creeze probleme în a te finanța. Contextul de piață a fost foarte bun în prima parte a anului, pe extern de exemplu. Investitorii tot simțeau că a venit acel platou în creșterea dobânzilor și dobânzile se vor duce în jos și, normal, cumpărau titlul la randamente bune, la care se așteptau după aia să câștige prin trendul lor descrescător. A fost iureș, am luat 4 miliarde de dolari pe o cerere de 13 miliarde.  Am fi putut să luăm într-o zi 13 miliarde de dolari… La euro am ieșit în februarie, am luat 2 miliarde pe cerere de 6 miliarde de euro. 

Aceste 160 de miliarde anunțate noi în planul inițial de finanțare am anunțat că îl împărțim 100 de miliarde la intern și undeva la 60 de milioane la extern, acel 60 de miliarde fiind undeva pe 7,5 miliarde – 8,5 miliarde eurobonduri, restul de 3,5 miliarde două tranșe din PNRR și 1,5 miliarde de la alte instituții și acea internaționale BEI, Banca Mondială. Eurobondurile am zis ca mare parte din ele să le emitem la începutul anului. A fost context foarte bun și am emis 6 miliarde. Pe intern nu ne așteptam să avem trendul acesta. Ne așteptam, să emitem lunar undeva pe la 7 miliarde de lei. În ianuarie am avut cerere de 33 de miliarde de lei și am emis 26 de miliarde – a fost cea mai bună lună din istoria debt management-ului românesc. Strategia a fost să ne prefinanțăm astfel încât să avem mai puține emoții în în partea a doua anului, mai ales în partea doua a anului urmează să avem rambursările foarte mari. Noi avem un buffer în trezorerie, în valută. Nivelul ăsta n-am voie să-l comunic, nu-l dăm pieței, dar e la niveluri foarte mari, poate maxim istoric, și asta îți dă un confort. După aia, având strategia asta, toate mediile investiționale au un confort că știu că România a fost prudentă, s-a prefinanțat și nu mai au emoții. 

Income Magazine:  Dar față de aceeași perioadă a anului trecut s-a dublat suma împrumutată.

Ștefan Nanu: Anul trecut am fi vrut să facem așa, dar nu am putut. Anul trecut, cât am emis în aceste patru luni, abia la sfârșitul lui august am ajuns la suma aceasta. Au fost luni în care am avut toată cererea, pentru toată licitațiile dintr-o lună, de 4 miliarde. Acum am vândut într-o licitație patru miliarde. Motivul este că investitorii nu știau ce o să întâmple și au preferat să aștepte. 

Income Magazine: Din cele 160 de miliarde ce sumă avem deja acoperită? 

Ștefan Nanu: Sunt cele 6,1 miliarde la la extern, adică undeva pe la 31 – 32 de miliarde de lei, plus cele 47 de miliarde, undeva la 48% suntem acoperiți pe tot anul.

Income Magazine: Anul trecut ne-am împrumutat cel mai scump din toată din toată Uniunea Europeană, acum Ungaria ne-a depășit. De ce ne s-a întâmplat asta?

Ștefan Nanu: Dacă vorbim de costul la euroobligațiuni, într-adevăr, acolo noi ne-am cam mutat cel mai scump. De ce? Pentru că, pe de o parte, noi am emis foarte multe euroobligațiuni cu intenția de a nu avea riscul de a nu ne putea finanța foarte mult la intern, din cauza faptului că cererea era mai mică, investitorii erau în așteptare. Piața externă era disponibilă și s-a emis mult la extern. Ca la piață, emiți prea mult, prețul se duce în jos și randamentul se duce în sus. 

Income Magazine: Care program, Fidelis sau Tezaur, se bucură de mai mult succes?

Ștefan Nanu: Ultimul Fidelis a depășit așteptările. Am explicat, anul acesta contextul pentru retail e complet diferit față de anul trecut. Anul trecut creșteau dobânzile, noi emiteam în piață, plăteam mai bine ca depozitele bancare și e avantajul neimpozitării făceau aceste programe foarte atractive. Anul acesta, curba se duce în jos, dobânzile noastre sunt mai mici decât la unele depozite, iar omul nu mai e atât de mult stimulat. Fidelis a mers foarte bine, la ultima emisiune am vândut aproape mai mult de 600 de milioane de euro echivalent. La lei am vândut 715 milioane. Tezaur a mers decent, până acum am emis aproape de 3 miliarde. 

Income Magazine: Având în vedere această evoluție, se schimbă calculul acesta pe necesarul de finanțare și veniți mai mult către piața internă?

Ștefan Nanu: Așa cum a decurs până acum e posibil să reducem finanțarea externă pentru că a mers foarte bine finanțarea internă – să emitem mai mult la intern și să mai tăiem din eurobonduri. Tăind din eurobonduri creăm o emulație mai mare și va aduce curbele la eurobond mai jos și reducem riscul valutar. Și agențiile de rating o văd ca pe o evoluție pozitivă dacă reducem finanțare externă și creștem finanțarea internă. Dar noi o facem atât timp cât nu punem în pericol curba în lei.